Dezvoltarea copilului este un proces fascinant şi complex, influențat de factori genetici şi de mediu, mai ales familial, care are o contribuție decisivă asupra dezvoltării pe termen scurt şi lung a copilului.
Părinţii sunt cei mai buni observatori ai copiilor lor. Pentru a înțelege evoluția copilului şi a identificăa eventuale semne de alarmă, trebuie cunoscute etapele de dezvoltare și când ar trebui consultat un medic.
0-3 luni
Dezvoltare normală:
- Controlează capul – de exemplu, reuşeşte să-l ridice pentru câteva secunde când este pus pe burtă.
- Urmăreşte obiecte și fețe cu privirea – dacă o jucărie colorată este mișcată în fața sa, o urmăreşte cu ochii.
- Reacționează la zgomote puternice şi începe să gângurească – tresare sau clipește la un zgomot brusc, cum ar fi închiderea unei uşi.
- Zâmbeşte social – răspunde cu un zâmbet când i se vorbeşte sau este mângâiat.
- Îşi mişcă membrele simetric – loveşte aerul cu ambele mâini și picioare în acelaşi mod.
Semne de alarmă:
- Nu urmăreşte obiecte sau feţe – dacă un obiect colorat este plimbat prin faţă și nu îl urmăreşte cu ochii.
- Nu reacţionează la sunete – nu tresare la zgomote puternice, cum ar fi bătutul din palme aproape de el.
- Membre foarte relaxate (hipotonie) sau rigide (hipertonie) – fie stă mereu moale, fără să îşi mişte mâinile, fie are muşchii foarte încordați.
4-6 luni
Dezvoltare normală:
- Se rostogolește de pe burtă pe spate – dacă este pus pe burtă, poate să se întoarcă singur pe spate.
- Stă în şezut – inițial cu sprijin (de exemplu, sprijinit de o pernă), iar pe la 6 luni poate sta fără ajutor pentru câteva secunde.
- Întinde mâinile spre obiecte şi începe să le apuce – dacă i se oferă o jucărie moale, încearcă să o prindă cu ambele mâini.
- Gângureşte, râde şi emite sunete simple („ba”, „da”) – începe să repete sunete și să „converseze” cu adulţii.
- Recunoaşte fețele familiare și zâmbeşte în oglindă – se bucură când îşi vede părinții şi zâmbeşte când se vede în oglindă.
Semne de alarmă:
- Nu întinde mâinile spre obiecte – dacă o jucărie este apropiată și nu încearcă să o prindă.
- Nu emite sunete – nu gângureşte, nu scoate sunete de explorare.
- Nu stabileşte contact vizual sau are dificultăți în a-şi susține capul – evită să privească oamenii sau îşi lasă capul pe spate mereu.
7-12 luni
Dezvoltare normală:
- La 9 luni merge de-a buşilea – se împinge cu mâinile şi genunchii, avansând pe podea.
- Se ridică în şezut şi apoi în picioare cu sprijin – dacă este pus jos, poate sta bine în şezut și încearcă să se sprijine de mobilă ca să se ridice.
- Apucă obiecte mici cu degetul mare şi arătătorul – poate ridica o bucată de biscuit.
- Spune „mama” şi „tata” cu sens – asociază corect aceste cuvinte cu părinții.
- Face cu mâna „pa-pa” şi răspunde la nume – când i se spune „pa-pa”, îşi flutură mâna în aer.
Semne de alarmă:
- Nu se rostogoleşte sau nu stă în şezut fără sprijin.
- Nu gângureşte sau nu imită sunete.
- Nu reacţionează la nume – dacă este strigat, nu întoarce capul.
1-2 ani
Dezvoltare normală:
- Merge singur şi încearcă să alerge – se ridică și merge fără ajutor, iar pe la 2 ani începe să alerge.
- Foloseşte 5-10 cuvinte la 1 an şi peste 50 de cuvinte la 2 ani – spune „mama”,„tata”, „apa” și alte cuvinte simple.
- Construieşte turnuri de 2-3 cuburi – poate pune una peste alta câteva cuburi de lemn.
- Imită gesturi și arată spre obiecte de interes – indică avionul pe cer sau maşina care trece.
Semne de alarmă:
- Nu merge la 18 luni.
- Nu foloseşte cuvinte la 2 ani – nu spune cuvinte inteligibile, doar sunete fără sens.
- Nu imită gesturi sau nu arată spre obiecte.
- Enurezis (urinează noaptea), insomnii şi probleme cu alimentația.
2-3 ani
Dezvoltare normală:
- Aleargă, urcă și coboară scările alternativ – poate urca scările punând un picior pe fiecare treaptă.
- Foloseşte propoziții de 2-3 cuvinte – spune „mami dă apă” sau „tati vine acasă”.
- Construieşte turnuri de 6 cuburi – pune mai multe cuburi unul peste altul fără să cadă.
- Începe să se joace cu alți copii – participă la jocuri simple alături de alţi copii.
Semne de alarmă:
- Nu combină cuvintele – spune doar cuvinte izolate, nu face propoziții.
- Nu urcă scările alternativ – încă foloseşte ambele picioare pe aceeaşi treaptă, deşi ar trebui să alterneze.
- Evită contactul vizual sau nu răspunde la interacțiuni sociale – nu se joacă cu alți copii, pare dezinteresat de cei din jur.
3-5 ani
Dezvoltare normală:
- Sare pe un picior şi merge pe bicicletă cu roți ajutătoare.
- Spune poveşti simple şi foloseşte propoziții complexe – povesteşte ce a făcut la grădiniță.
- Se îmbracă și dezbracă singur.
- Se joacă cooperativ cu alți copii – participă la jocuri de rol sau de grup.
Semne de alarmă:
- Nu foloseşte propoziții coerente la 4 ani – spune doar fraze scurte, fără sens clar.
- Nu se joacă cu alți copii – preferă să stea singur, nu se implică în jocuri sau are un comportament agresiv.
- Nu poate folosi lingura sau furculița – mănâncă doar cu mâna şi refuză tacâmurile.
6-12 ani
Dezvoltare normală:
- Coordonează bine mişcările grosiere și fine – poate lega şireturi, decupa cu foarfeca, scrie litere mari.
- Vorbeşte clar şi pune întrebări complexe – întreabă „de ce plouă?” sau „cum funcționează maşina?”.
- Respectă reguli în jocuri de grup – joacă „şotron” sau „de-a v-ați ascunselea” respectând regulile.
- Are prieteni şi manifestă empatie – consolează un coleg trist, împarte jucăriile.
Semne de alarmă:
- Dificultăți majore de vorbire sau învățare – nu recunoaşte culorile, nu poate spune ce a făcut la școală.
- Nu interacționează cu alți copii – evită jocurile de grup, preferă să stea singur.
- Probleme severe de atenţie sau hiperactivitate – nu poate sta liniştit la masă, nu respectă instrucţiuni.
12+ ani
Dezvoltare normală:
- Coordonarea mişcărilor fine şi grosiere – adolescentul are control asupra mişcărilor, poate practica sporturi complexe și poate scrie rapid şi lizibil. Poate practica un sport cu agilitate, iar scrisul este clar şi rapid.
- Capacitatea de a-şi exprima opiniile şi gândurile complexe – poate discuta subiecte abstracte și îşi exprimă punctele de vedere cu argumente.
- Socializare şi prietenii – dezvoltă relații mai profunde cu colegii şi prietenii, începând să simtă apartenența la grupuri sociale. Se întâlneşte cu prietenii pentru activități comune, participă la petreceri sau evenimente sociale.
- Autonomie în luarea deciziilor şi în gestionarea timpului – începe să fie mai responsabil de propriile alegeri, cum ar fi gestionarea timpului pentru școală și activitățile extraşcolare.
Semne de alarmă:
- Izolarea socială extremă – evitarea constantă a interacţiunilor sociale, refuzul de a participa la activitățile şcolare sau de grup.
- Probleme emoționale și comportamentale majore – semne de depresie, anxietate severă sau comportamente agresive necontrolate. Adolescentul este extrem de trist sau nervos, are izbucniri de furie necontrolate sau se izolează complet de familie.
- Dificultăți semnificative în învățare sau în menținerea unui comportament adecvat în școală – nu răspunde la stimulii şcolari, are dificultăți de concentrare extrem de mari.
- Probleme de alimentație sau cu imaginea corporală – preocupare excesivă pentru greutate sau formă corporală, care poate duce la tulburări alimentare.
Observarea timpurie a semnelor de alarmă și intervenţia rapidă pot face o mare diferenţă în dezvoltarea copilului. Fiecare copil este unic, dar cunoașterea acestor repere poate ajuta la oferirea sprijinul necesar pentru o creştere sănătoasă și fericită.
