Modificările hormonale din timpul sarcinii determină creșterea fluxului de sânge ș schimbări la nivelul țesutului glandular, ceea ce va face ca sânii să devină ‘’plini’’, tensionați, dureroși și foarte sensibili la atingere. Multe femei descriu această senzație ca o versiune exacerbată a ceea ce simt înainte de menstruație.
Ce se întâmplă la nivelul sânului?
În mod normal, glanda mamară are în componența sa circa 20-40% lobuli (partea ce secretă laptele). Restul este reprezentat de structurile ductale – formațiuni tubulare ce transportă laptele către sfârc.
Modificările nivelului de estrogen circulant, progesteron și prolactină sunt responsabile în principal pentru modificările fiziologice majore, ale țesutului glandular, din timpul sarcinii și alăptării.
Începând din primul trimestru și continuând pe tot parcursul sarcinii, creșterea nivelului de estrogen stimulează creșterea sânilor, predominant prin dezvoltarea și arborizarea sistemului ductal, și, într-o măsură mai mică, prin creșterea țesutului adipos stromal (cu dezvolatrea, la capătul fiecărui duct, a lobulilor).
Progesteronul acționează sinergic cu estrogenul pentru a contribui la creșterea ductală și lobulară, și este responsabil pentru asigurarea capacității secretorii pentru celulele alveolare (necesară pentru sinteza laptelui).
În ciuda rolului integral al estrogenului și al progesteronului în prepararea lactației, ambele inhibă producția de lapte. Colostrul este secretat în sistemul ductal în ultimele zile de sarcină, dar în proporție de doar câțiva mililitri pe zi.
Producția de lapte la capacitate maximă începe după naștere, când efectele stimulatoare ale prolactinei acționează în opoziție cu efectele inhibitoare ale estrogenului placentar și ale progesteronului.
Secreția de prolactină de la nivelul glandei pituitare crește constant de-a lungul sarcinii, dar revine la nivelurile bazale postpartum. Sinteza de lapte este susținută de fiecare eveniment de alăptare – SUPTUL (așezarea copilului la san) stimulează biofeedback-ul, ceea ce duce la creșterea secreției de prolactină intermitentă și, implicit, la creșterea secreției lactate.
Modificările fiziologice se manifestă clinic cu mărimea sânilor, fermitatea și nodularitatea crescute. Acestea fac ca examenul fizic să devină progresiv mai dificil pe măsură ce sarcina avansează. Aceste modificări sunt menținute în timpul alăptării și vor regresa treptat înapoi la starea inițială pe parcusul a aproximativ 3 luni de la încetarea alăptării.
Dacă aceste modificări hormonale NU produc modificările structurale din glanda mamară, cantitatea de lapte secretată de glandă o sa rămână la nivelul de 20-40%!
Glanda mamara își va mări volumul de aproximativ 5 ori pe durata sarcinii!
Tot țesutul adipos din glandă este progresiv înlocuit cu țesut glandular.
Toate modificările din sân pot fi diagnosticate imagistic prin ecografie și/sau rezonanță magnetică (inclusiv cu contrast)! Dacă la ecografie există suspiciunea de cancer mamar, poatefi efectuată o mamografie cu tomosinteză (sau o mamografie cu substanță de contrast) pentru a putea aproxima extinderea cancerului în sân sau bilateralitatea acestuia!
Dr. Nicolae Cristian,
Specialist Imagistica Sânului