Program consultatii : Luni - Vineri: 09.00 - 20.00 | Sambata: 09.00 - 14.00
  Contact : +4 0753 818 181

Doctor Placintescu Diana, Dermatologie - Clinica Medicum, Doctor Nicolae Adriana, Alergologie si Imunologie - Clinica Medicum

Dermatita atopica la copil si adult. Un dialog intre specialitati

Atelierul Atopiei

Miercuri 25.04.2018 – interval orar 14-16. Participarea este gratuită. Pentru programări, sunați la 0753 818 181sau aici.

Dermatita atopica este o boala dificila si complexa. Mai mult decat o boala, este, cum spun americanii, “a condition”, o stare a pielii uscate, dezechilibrate imunologic, parte a unui complex de afectiuni multiorgan, de multe ori cu determinism genetic.

Sa explicam un pic:

Pielea este uscata, ii lipseste (este deficitar) stratul lipidic care formeaza interfata si bariera de protectie fata de mediul ambiant ostil. Permeabilitatea epidermului la alergenii din mediu si la microbi este mult crescuta, datorita faptului ca filagrina, proteina care formeaza cimentul intercelular in epiderm, este de asemenea genetic stata de proasta calitate, deficitara. Cum acest zid defensiv lipseste, organismul predispus dezvolta o a doua linie de aparare in derm, unde circulatia sangvina aduce către suprafaţa expusa celule ale sistemului imunitar, inarmate pana in dinti si gata de lupta. Predispozitia la atopie semnifica o capacitate crescuta de a produce aceste celule si de a trata chiar si intrusi nepericulosi ca pe agresori potentiali, astfel declansandu-se un raspuns exagerat al pielii la aproape orice substanta cu care vine in contact. Aceasta “setare” presupune si posibilitatea de a face o reacţie alergica inflamatorie la nivelul pielii, atunci cand se inghit sau se inspira alergeni.

Dermatita face parte dintr-un sindrom atopic care mai cuprinde si rinita alergica, conjunctivita alergica, astmul bronsic, urticaria. Aceleasi fenomene de reactivitate exagerata apar la nivelul căilor respiratorii superioare (mucoasa nazala), ochilor, bronhiilor si mucoasei intestinale. Nasul si ochii “curg” (au secretie apoasa abundenta, usturimi si mancarimi), iar caile respiratorii inferioare se contracta spastic, dand senzatie de sufocare. Reactia alergica la alimente se traduce prin urticarie-aparitia de “blande”– pete rosii, proeminente, fugace, insotite de mancarimi intense si uneori de fenomene generale periculoase: sufocare, scaderea tensiunii pana la soc!

Fiind o boala cronica, insotita de prurit, dermatita atopica are un efect negativ important asupra calitatii vietii pacientului si familiei. Copii sunt adesea hiperactivi, uneori gresit catalogati cu ADHD, alteori sunt depresivi si complexati, mai ales ca adolescenti; parintii sunt stresati de masurile complicate care trebuie urmate, de faptul ca boala poate avea agravari impredictibile, sufera alături de copilul care se chinuie. Sustinerea familiei de catre psiholog sau psiho-pedagog este foarte importanta in astfel de situatii. De aceea cazurile severe, persistente, trebuie evaluate în echipa: dermatolog, alergolog, pediatru, ORL-ist, psiholog.

Punctul de vedere al dermatologului si alergologului:

despre masurile cele mai simple pe care putem sa le luăm pentru a ingriji pacientul cu dermatita atopica si pentru a-l feri de alte complicatii alergice.

Dr. Diana Placintescu - medic dermatolog, Clinica Medicum

Dr. Diana Placintescu – medic dermatolog, Clinica Medicum

Tratamentul dermatitei atopice este unul complex si nu face subiectul acestui articol. Mesajul se refera la ingrijirea pielii, in scopul reducerii gravitatii si frecventei puseelor.
Ca principiu, trebuie sa intelegem ca atunci cand nu avem o piele perfecta (si cine are?), trebuie sa avem produse si ritualuri adecvate problemei. Da, dacă ai dermatita atopica nu poti doar sa te speli rapid, cu orice fel de sapun şi sa pleci pur si simpu la scoala sau la serviciu. Ingrijirea e mai complexa si poate parea obositoare, dar totul se invata si devine mai usor daca intra in reflex.

 

Curatarea pielii (spalarea), trebuie sa o facem cu produse tip “surgras” care lasa un strat lipidic pe piele, chiar dupa spalare, reducand astfel necesitatea de a aplica obligatoriu o crema. “Surgras” poate fi un gel de dus de tip Cold Cream sau un ulei de baie/dus, care emulsioneaza praful si secretiile pielii si le îndepărtează cu blandete. Un alt termen de care va veti lovi este cel de “syndet”, adică nu contine detergenti si degresanti (cei doi termeni nu sunt similari, ci cumva complementari). Absenta parfumurilor si colorantilor reduce riscul alergiilor de contact. Dusul trebuie să fie cat mai scurt, cu apa cu temperatura apropriata de cea a pielii (nu foarte fierbinte).

 

După baie, pielea trebuie unsa, pentru că trebuie refacuta bariera de protectie. Uneori, in formele minimale, folosirea doar a produsului de spalare “surgras” este permisa ocazional, dar regula de baza este completarea hidratarii pielii prin emoliere (folosirea cremei). Cremele pentru dermatita atopica pot fi mai degrabă inerte, de tip vaselina, cold cream, sau pot fi asa numitii emolienti activi, care contin, in afara substantelor restructurante lipidice, si substante antiinflamatoare si anti pruriginoase. Acestea contribuie, alaturi de tratamente, la reducerea reactiei alergice din piele. Le veti recunoaste, fiecare brand dermatocosmetic a dezvoltat cel putin un produs. Din ingrijire nu pot lipsi substantele adresate puseelor.

 

Din experienta mea, aici merg foarte bine, in completarea tratamentelor medicamentoase, substantele care au rol cicatrizant, de regula pe baza de cupru, zinc, sucralafate, unele cu alte componente. Acestea inchid micile fisuri de la suprafata pielii (fisuri care compun placa de eczema) si limiteaza astfel expunerea la alergeni a celulelor inflamatorii. Pielea are astfel o sansă de a se repara in mod natural. Nu uitati, de asemenea, de apa termala. In puseele de eczema, cateva pufuri de apa termala din gamele cu proprietati anti alergice vor reduce senzatia de mancarime si roseata. Controlul pruritului este foarte important, pentru a preveni amplificarea simptomelor. Nu uitati ca aplicarea de substante reci blocheaza terminatiile nervoase responsabile pentru aceste senzatii!

 

Desigur, un plan de tratament optim presupune personalizarea si imbinarea armonioasa a ritualului cotidian cu medicatia. Aici doar medicul dermatolog poate realiza o evaluare completa si poate indica schema adecvata.

Dr. Nicolae Adriana - medic alergolog, Clinica Medicum

Dr. Nicolae Adriana – medic alergolog, Clinica Medicum

Exista multe controverse si opinii gresit formulate in ceea ce priveste legatura dintre alergii si dermatita atopica. Celor care sufera de aceasta boala a pielii li se descopera adeseori prezenta in sange a unor valori crescute ale anticorpilor de tip Ig E care sunt considerati o marca a atopiei adica a acelei predispozitii, genetic programate, catre alergii alimentare sau respiratorii. Nu este absolut necesar ca aceasta stare sa fie legata de evolutia eczemei atopice, iar prezenta unor teste alergologice pozitive poate confirma uneori doar o atopie latenta, oglindind simple sensibilizari alergice care pentru a deveni relevante trebuie corelate cu simptomatologia pacientilor. Aceste variabile pot face ca munca unui alergolog sa semene foarte mult cu cea a unui detectiv.

 

Implicarea anumitor alergene in declansarea sau agravarea unei dermatite atopice necesita clar o confirmare clinica care se traduce prin imbunatatirea starii pacientului la indepartarea alergenelor respective din mediul inconjurator sau din alimentatia acestuia. Alergiile alimentare sunt intalnite la aproape o treime dintre copiii mici care au dermatita atopica, mai ales la cei care au forme clinice de severitate mare sau moderata. Cele mai cunoscute alergii sunt cele la proteinele din ou, lapte de vaca, soia, cereale, arahide, alune de padure si peste. Reactiile alergice declansate de consumul acestor alimente pot imbraca diverse forme, de la eruptii cutanate de tipul urticariei acute sau edeme ale fetei, limbii sau glotei, pana la manifestari digestive de tipul durerilor abdominale, varsaturilor sau scaunelor diareice. Unele reactii pot avea si un tablou clinic sever care poate pune viata pacientului in pericol, situatie cunoscuta sub denumirea de anafilaxie sau soc anafilactic.

 

Diagnosticarea corecta a alergiilor alimentare presupune, pe langa efectuarea unor testari alergologice clasice care se fac direct pe piele folosind extracte alergenice (testari prick prin intepatura), alteori folosind chiar alimentele ca atare (testare prick in prick sau teste patch de atopie cu plasturi), si determinarile din sange ale anticorpilor de tip IgE -uri specifice atat surselor alergenice alimentare cat si componentelor alergenice moleculare. De ce ar fi utila si o astfel de testare alergologica speciala cum este cea moleculara? Este bine de stiut ca anumite componente ale alergenelor alimentare isi pierd capacitatea de a declansa o reactie alergica daca sunt prelucrate termic prin fierbere sau coacere sau cand sunt digerate, pe cand alte componente sunt extrem de stabile si in consecinta foarte periculoase putand declansa reactii alergice severe. Un alt test diagnostic des folosit la varste foarte mici este simpla eliminare a alimentului pentru o perioada scurta de timp urmata de reintroducerea acestuia, fapt care poate confirma implicarea acelui aliment in aparitia eruptiei cutanate.

 

Alergiile respiratorii pot fi si ele asociate in acelasi context patologic. Peste jumatate dintre copiii care sunt diagnosticati cu dermatita atopica, cu sau fara alergii alimentare vor asocia mai tarziu simptome respiratorii declansate de sensibilizarea alergica la alergene din mediul inconjurator de tipul rinitelor alergice sau astmului bronsic. Evitarea contactului cu alergenele respiratorii, polenuri, mucegaiuri sau acarienii din praful de casa este uneori foarte dificila. In aceste situatii se recomanda alegerea unui tratament specific de desensibilizare sau vaccinare cu extractele alergenice fata de care organismul s-a sensibilizat alergic, singurul care poate modifica cursul natural al reactiilor alergice spre agravare prin aparitia unor sensibilizari multiple.

 

Este evident ca oricine are in familia sa un istoric de dermatita atopica sau diverse alergii respiratorii este un posibil participant activ la asa numitul mars atopic, iar alergologului ii revine sarcina de a-i fi antrenor pe tot parcursul acestuia, din copilarie pana la varsta de adult.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *