Program consultatii : Luni - Vineri: 09.00 - 20.00 | Sambata: 09.00 - 14.00
  Contact : +4 0753 818 181

Stres si Fasciaterapia aplicata

Fasciaterapie, parte componenta a stiintei PsihoPedagogiei Perceptive, aplicata in starile de stres fizic sau psihic, da rezultate remarcabile, iata de ce:

  • Fascia este un ţesut conjunctiv ce creează o relaţie de continuitate de la suprafaţă până în profunzimea corpului şi din cap până-n picioare; datorită poziţiei sale  “geografice”, ea unifică întregul corp.
  • Are particularitatea de a fi foarte reactivă; un şoc fizic sau psihic va provoca tensiuni şi crispări ale fasciilor.
  • Chiar şi atunci când şocul nu ajunge să se traducă printr-un simptom, lasă totuşi, uneori, o urmă în corp, indelebilă şi palpabilă pentru o mână expertă.
  • Oricare dintre noi a reperat măcar o dată aceste tensiuni specifice:  “Sunt încordat, simt tensiuni în trapez, am un nod în gât, am crampe la stomac.”
  • Atunci când palpăm, gâtul este într-adevăr încordat şi stomacul crispat. “Ascultarea” manuală va revela şi un deficit al mişcării interne în aceste regiuni, direct proporţional cu şocul şi cu pierderea vitalităţii.
  • La un stres adaptat, fasciile absorb şocul pe toată întinderea şi în profunzimea corpului, regăsindu-şi starea anterioară: tensiunile şi diferitele simptome dispar; spunem deseori: “Trece…”
  • Când şocul depăşeşte capacităţile fiziologice de adaptare, rămân anumite crispări. Atunci când aceste crispări se situează într-o zonă arteriovasculară critică, ele antrenează compresiuni şi privaţiuni vasculare. Dau chiar o disfuncţie a organelor implicate.
  • Astfel, de exemplu, dacă se instalează o crispare fascială la nivelul regiunii pulmonare: muşchiul marele pectoral şi muşchiul pectoral mic sunt încordaţi, la fel ca şi muşchii gâtului şi diafragma toracică, lichidele stagnează, plămânul este densificat, pleura contractată.
  • Toate planurile de glisare, care în mod normal culisează unele faţă de celelalte ca într-o plăcintă cu foi, se lipesc.
  • Persoana respiră atunci mai puţin bine, la început în mod inconştient, apoi conştient. Nu are aer, o senzaţie de opresiune şi uneori chiar de “menghină” punând stăpânire pe ea.
  • Apăsarea toracică face persoana mai puţin adaptabilă la noi stresuri.
  • Eliberarea acestei opresiuni toracice acţionează atât asupra stresului propriu-zis cât şi asupra cronicităţii acestuia.
  • Fascia pericardică este şi ea o fascie foarte sensibilă la stres. Crisparea sa antrenează o senzaţie de opresiune cardiacă puternic resimţită de către pacient, uneori chiar de tipul falsei angine pectorale. Ceea ce adaugă un stres suplimentar.
  • În acest caz, inima nu este afectată de nicio patologie, în schimb indispoziţia şi starea de rău sunt create de o tensiune a fasciei pericardice (înveliş al inimii ce se inserează pe stern şi dorsale).
  • Gestul specialistului constă în suprimarea crispărilor fasciale în scopul eliberării inimii de aceste opresiuni.
  • Stresul, acţionând asupra fasciilor, acţionează asupra ţesutului conjunctiv interstiţial, “albia” microcirculaţiei şi loc al schimburilor.
  • Consecinţele sunt o pierdere a elasticităţii dermului, o senzaţie de frig şi o diminuare a calităţii schimburilor.
  • Cu cât este frigul mai profund, iar pacientul vorbeşte despre faptul că “i-a intrat frigul în oase”, cu atât este şi şocul mai pronunţat.
  • Ţesuturi strânse, adăugate senzaţiei de frig şi pierderii mişcării, antrenează o stagnare a lichidelor interstiţiale şi acidificarea terenului: sunt întrunite toate condiţiile pentru blocarea schimburilor.
  • Aceste fenomene sunt însoţite de o perturbare a balansului sanguin.
  • Din crispare în crispare, din tensiune în tensiune, persoana îşi pierde din vitalitate, este obosită, instalându-se un adevărat cerc vicios.
  • Această stare a fasciilor creează angoase subiacente care pot părea puţin importante la început dar care perturbează în mod considerabil viaţa persoanei.
  • O stare de stres depăşit, consecutivă unor şocuri fizice sau psihice, violente sau repetate, instaurează o situaţie patologică prin pierderea reversibilităţii reactivităţii fasciilor.
  • Acţionând asupra acestor perturbări care nu sunt încă decelabile prin examenele medicale, se poate interveni asupra acestui tip de patologii nerevelate încă la fel de bine ca şi asupra patologiilor deja constituite.
  • Fasciaterapia este de asemeni o tehnică de urgenţă practicabilă pe teren: pentru a calma imediat persoana.
  • Repunerea în circulaţie a lichidelor are un efect imediat asupra impactului şocului şi diluează efectul nefast al acestuia.
  • Este pertinent, în caz de accident rutier de exemplu, după acordarea îngrijirilor medicale şi atunci când este posibil, să se facă un tratament de fasciaterapie cât mai repede cu putinţă.

2 Comments
  1. Răspunde
    Ene Gabtiela

    Ma intereseaza cât costă o ședința de fasciloterapie si cum facem o programare

  2. Răspunde
    mihaela ld

    doresc să particip la terapie cât mai curând

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

X