TESTAREA PATCH DE ATOPIE (ATOPY PATCH TEST) este o procedură de testare alergologică nestandardizată folosită pentru a evalua reacțiile de hipersensibilitate alergică întârziată (non IgE mediată) declanșate de diverse alergene alimentare sau respiratorii, care sunt în mod obișnuit implicate în producerea reacțiilor de hipersensibilitate imediată (IgE mediată) la persoanele atopice.
În dermatita atopică testarea patch de atopie poate fi indicată în următoarele situații:
- copiilor care au teste cutanate prick sau IgE uri specifice negative, dar la care se suspectează ca factori declanșatori alergene alimentare sau respiratorii, mai ales atunci când asociază manifestări digestive sugestive pentru alergii alimentare cu mecanism întârziat
- persoanelor cu forme clinice moderat spre severe la care nu s-au putut evidenția factori declanșatori evidenți
- copiilor care au multiple sensibilizări alergice de tip IgE față de alergene alimentare sau respiratorii pentru care nu s-a putut stabili o relevanță clinică în declanșarea unor reacții alergice imediate
Alergenele alimentare pentru care se practică testarea patch de atopie produc exacerbări ale dermatitelor atopice printr-un mecanism alergic întârziat și care sunt deseori implicate și în producerea alergiile gastrointestinale non-IgE mediate sunt: laptele de vacă, oul, proteinele din făina de grâu, soia, arahidele, fructele de mare și orezul.
Proteinele implicate cel mai des în producerea alergiilor întârziate sunt cele din lactate, soia și ou.
Se pot practica teste patch chiar și pentru anumiți aditivi alimentari (ca de exemplu carminul).
Alergenele respiratorii pentru care se poate face testare patch de atopie sunt: acarienii, anumite tipuri de polenuri și extractele alergenice provenite de la animale de companie (pisică).
Important!
- Testele patch de atopie pozitive la diferite alimente sunt mai frecvent întâlnite la copiii mici decât la adulți și mai ales la cei care asociază și manifestări digestive (dureri abdominale, balonare, scaune cu mucus,scaune cu sânge, scaune diareice, constipație sau reflux gastroesofagian).
- Valoarea predictivă pozitivă a acestor teste crește, atunci când se poate stabili și o relație de cauzalitate directă între consumul alimentelor testate și apariția sau agravarea eczemelor de la câteva ore până 24, 48 sau 72 de ore după consumul acelor alergene alimentare.
- Copiii cu dermatită atopică, fără istoric de alergii alimentare imediate, pot beneficia de testarea patch de atopie în situația în care, conform unui jurnal alimentar, este foarte sugestivă relația de cauzalitate a eczemelor cu consumul unor alimente și pentru a ghida dietele de eliminare.
De reținut!
- Testele patch de atopie nu sunt teste standardizate, sunt consumatoare de timp, destul de incomode și costisitoare;
- Sunt greu de interpretat în situația în care apare sindromul de ”spate înfuriat” adică atunci când un test intens pozitiv pentru un alergen poate determina o hiperreactivitate a altor teste;
- Pot fi însoțite de reacțiile iritative datorate materialelor adezive, care pot fi interpretate ca reacții fals pozitive;
- Rar, testele patch la alimente pot fi însoțite de reacții urticariene sau agravări ale eczemelor și ale simptomatologiei digestive.
În concluzie, testele cutanate patch de atopie, deși sunt teste nestandardizate, pot întregi tabloul investigațiilor efectuate pentru identificarea factorilor declanșatori și/sau agravanți ai dermatitelor atopice, dar trebuie să fie coroborate cu istoricul clinic, examenul fizic, testele cutanate prick și determinările de IgE specifice.
Dr. Claudia Adriana Nicolae,
Medic primar alergologie și imunologie clinică
