Riscul sensibilizării alergice încrucișate la pacienții cu dermatită atopică

Riscul sensibilizării alergice încrucișate la pacienții cu dermatită atopică

În ultimii ani, progresele înregistrate în domeniul alergologiei moleculare au permis identificarea celor mai importante alergene care pot declașa reacții imunologice la care participă anticorpii de tip IgE specifice, adică reacții alergice IgE mediate.

Este bine cunoscut faptul că aproape orice lucru care conține proteine poate fi o sursă alergenică.

La rândul său, fiecare sursă alergenică poate conține mai multe structuri proteice alergenice (denumite componente alergenice) care sunt înzestrate cu diferite locuri de legare a anticorpilor de tip IgE.

Atât alergenele alimentare, cât și cele respiratorii sunt împărțite în mai multe familii de proteine.

Dintre cele mai cunoscute familii de alergene pot fi amintite: 

  • albuminele serice
  • proteinele PR-10
  • polcalcinele
  • profilinele
  • CCD-urile (determinanți carbohidrați crossreactivi)

  • proteinele de stocaj
  • proteinele de transfer lipidic LTP
  • tropomiozinele
  • lipocalinele
  • parvalbuminele

Reactivitatea alergenică încrucişată (cross-reactivitatea) este acel proces prin care anumite proteine sau componente proteice dintr-un alergen față de care o persoană este sensibilizată şi alte proteine omoloage provenite din alte surse de alergene, se leagă de aceiași anticorpi IgE specifici produși faţă de alergenul sensibilizant. 

Deci pentru a induce o reactivitate încrucişată, componentele proteice implicate trebuie să aibă un grad înalt de identitate structurală, adică să semene foarte bine.

În dermatita atopică, sensibilizarea alergică a pielii poate fi produsă atât prin contactul cu alergene respiratorii și alimentare, cât și prin inhalarea sau consumul lor.

Alergenele alimentare , dar și alergenele respiratorii (cum sunt acarienii din praful de casă, polenurile,  mucegaiurile sau alergenele provenite de la animale) pot fi factori declanșatori, dar și agravanți ai dermatitei atopice!

Anumite componente alergenice ale acarienilor și ale mucegaiului Aspergillus, (alergenul major din polenul de ambrozie și unele alergene provenite din veninul albinelor) acționează ca adevărate enzime, având o mare capacitate de penetrare prin pielea atopică, care nu-și mai îndeplinește la parametrii optimi funcția sa de barieră.

Când sensibilizarea alergică primară  a unei persoane care suferă de dermatită atopică a fost produsă printr-un contact alegenic sensibilizant produs pe cale respiratorie cu polenul de mesteacăn, ea poate avea exacerbări ale bolii în sezonul polinic respectiv și prin consumul unor alergene alimentare care au o reactivitate alergică încrucișată cu polenul respectiv. 

Aceste alergene aparțin familiei de proteine PR-10 (din care face parte și Bet v1, alergenul major al polenului de mesteacăn) și pot fi întâlnite în: 

  • mere
  • pere
  • cireșe 
  • prune
  • morcovi
  • țelină
  • kiwi
  • jackfruit
  • kaki
  • alune de pădure
  • nuci
  • soia
  • arahide

Proteinele PR-10, sunt implicate în producerea așa numitului sindrom de alergie orală. Ele se găsesc mai ales în coaja fructelor și legumelor respective și sunt proteine termolabile.

Deci prin prelucrarea lor termică, nu mai pot declanșa simptomele caracteristice sindromului de alergie încrucișată polen-alimente (furnicături și mâncărimi la nivelul buzelor, mucoasei bucale sau faringelui). Și persoanele cu dermatită atopică care sunt sensibilizate alergic față de proteinele PR-10, pot avea agravări ale bolii în sezonul polinic respectiv, chiar și în absența unor manifestări respiratorii și chiar dacă alimentele respective sunt prelucrate termic.

O altă sensibilizare alergică întâlnită la peste 50% dintre persoanele atopice este cea față de o altă familie de proteine denumite profiline.

Aceste proteine sunt considerate ”alergene universale”, pentru că au o reactivitate alergenică încrucișată foarte mare. Ele sunt prezente obișnuit pe suprafața celulelor organismelor eucariote și fac parte din componența polenurilor, dar și a multor fructe sau legume.

Profilinele sunt conținute și în celule umane din diferite organe și țesuturi și, mai mult, pot funcționa ca autoalergene, putând fi implicate în exacerbările dermatitelor atopice produse de consumul unor alimente (în anumite sezoane polinice).

Jumătate dintre adulții cu dermatită atopică, mai ales cei care au eczemele localizate la nivelul feței, gâtului și umerilor, sunt sensibilizați alergic față de o ciupercă, Malasezzia sympodialis. Anumite componente alergenice ale acestei ciuperci sunt comune cu mucegaiurile din specia Aspergillus, altele sunt comune cu polenul de mesteacăn și cu alimente ca tomatele și ceapa, altele cu polenul de măslin.

Există similitudini structurale ale unor componente alergenice din Malasezzia și cu alergene din celule umane care funcționează, de asemenea, ca autoalergene și pot fi implicate în exacerbările dematitelor atopice declanșate în contextul expunerii persoanelor afectate la mucegaiuri sau la polenurile menționate, sau care apar în legătură cu consumul anumitor alimente.

Dr. Claudia Adriana Nicolae,
Medic primar alergologie și imunologie clinică

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Bulevardul Mircea Eliade, nr. 18, Sector 1, Bucuresti

Telefon

Telefon

+4 0753 818 181

Email

Email

contact@clinicamedicum.ro

Programare online

Programare online

Click aici!

X