Exista aproape “o moda” la nivel international, generata de vedete care au recurs la mastectomii bilaterale, pentru a evita dezvoltarea unor tumori la nivelul sanilor sau de sfera genitala, interventii care au generat discutii si controverse legate de aceasta necesitate de a interveni radical, pentru a preveni diverse forme de cancer.
- Ce este mastectomia profilactica, Domnule Doctor Octav Ginghina, cand se ia aceasta decizie radicala pentru o femeie?
Mastectomia profilactica consta in indepartarea sanului in totalitate, preventiv, cand exista motive intemeiate, din punct de vedere medical, pentru o astfel de interventie radicala. Exista o categorie de tumori mamare care au determinism genetic cert, confirmat si determinat de existenta unor mutatii genetice, care pot favoriza aparitia de cancerelor de san sau de sfera genitala, mai ales cancere ovariene.
In principal, este vorba de mutatiile in genele BRCA1, BRCA1, in TP53, precum si o alta gena PTEN, care pot genera simptome mai complexe, ingloband posibilitatea de aparitie a unor tumori mamare, tumori ovariene sau alte tipuri de tumori: cancerul de pancreas, cancerul de prostata la descendentii pe linie masculina, si, de cealalta parte, la evaluarea descendentilor pe linie feminina, daca vorbim de cancerul de san, pentru a vedea daca exista probabilitatea de a purta astfel de mutatii genetice.
- Cum se investigheaza pacienta purtatoare a unei gene “transmitatoare” de cancer de san si care este protocolul stabilit in acest sens la nivel international?
In cazul in care pacienta poarta o astfel de gena, mai mult decat atat, are in familie un istoric de cancer de san sau de cancer de sfera genitala, se impune o monitorizarea mult mai stransa, insemnand examene clinice, examen mamografic sau RMN, incepand cu varsta de 20 de ani, pentru ca probabilitatea de a aparea in generatiile urmatoare a unei tumori mamare sau ovariene este extrem de mare, depinzand de tipul de mutatii in genele BRCA1, BRCA2, probabilitatea de a dezvolta un cancer de san in acest caz ajungand, dupa unele statistici, dincolo de 80%. De aceea, in acest caz putem lua in calcul posibilitatea unor exista posibilitatea unor interventii chirurgicale profilactice, respectiv: mastectomie bilaterala in scop profilactic sau ovarectomie profilactica.
- In ultima instanta, cine ia decizia mastectomiei, medicul sau pacienta?
Decizia de a efectua o mastectomie apartine in primul rand chirurgului oncolog specializat in chirurgia sânului. Chirurgul este cel care pune indicatia de mastectomie, sigur ca decizia se ia in comun cu pacienta, in mod firesc. Decizia de a efectua o mastectomie in scop preventiv, in scop profilactic, la pacientele la care determinarile genetice ne arata ca exista un risc foarte mare ca aceasta pacienta sa dezvolte un cancer de san ramane o problema delicata, undeva la granita dintre chirurgie si multe alte aspecte – viitor oncologic, implicații psihologice și echilibrul delicat hormonal. Avem de-a face cu o boala extrem de complexa, cu un organ extrem de complex. Doar pentru ca viața poate continua fără sâni nu înseamnă că este aceeași viață după mastectomie. Este o decizie care trebuie atent cantarita, trebuie să stim ca riscurile depasesc beneficiile pe care le-am avea, lasand pacienta doar intr-un program strict de urmarire si atunci cand ne gandim ca riscurile sunt extrem de mari si lucrurile acestea ar afecta nu numai calitatea vietii, ci inclusiv supravietuirea la distanță. În esență, nu ne referim la o experiență anodină, intervenția de mastectomie bilaterală fiind una laborioasă . Nu este un lucru simplu, nu este o plimbare printr-un parc!
- Avem vreo garantie, in cazul in care pacienta si-a indepartat sanii, de exemplu, ca ea nu va mai dezvolta cancer mamar sau un alt tip de cancer?
Prima reactie este de a raspunde printr-o alta intrebare: putem oare preveni moartea? Raspunsul il stim cu totii. Dar, cu singuranta o putem evita! In oncologie nu exista nici 0%, nici 100%. Astazi ne gasim intr-o era in care rata de deces in cazul cancerului de san este in scadere. Rezultatele sunt admirabile. Lucrurile acestea se intampla in special datorita programelor de preventie, care incep de la popularizarea auto-examinarii, pana la stabilirea unor protocoale exacte de urmarire si de efectuare a unor investigatii, investigatii simple, care ne aduc extrem de multe informatii si care ulterior conduc spre investigatii mai complexe, pana la urma la stabilirea rezultatelor si a diagnosticelor si mai ales a acelui Sfant Graal al oncologiei, care este diagnosticul precoce!
Dr. Octav Ginghina
Medic chirurg oncolog
