alergiile alimentare intrebari si raspunsuri - clinica medicum

Întrebări și răspunsuri despre alergiile alimentare

”Adevărul e mult mai ciudat decât ficțiunea.”

Mark Twain 

  1. Poți fi alergic la orice aliment?

Aproape orice lucru care conține proteine poate fi o sursă alergenică. Se cunosc peste 170 de alimente care pot declanșa alergii alimentare. Fiecare sursă alergenică conține diferite proteine alergenice denumite componente alergenice. Fiecare component alergenic conține epitopi diferiți adică locuri diferite de legare a anticorpilor de tip IgE.

Au fost izolate peste 400 de alergene alimentare. Majoritatea sunt grupate în 10 familii: albumine serice, proteine PR-10, polcalcine, profiline, CCD (determinanți carbohidrați crossreactivi), proteine de stocaj, proteine de transfer lipidic LTP, tropomiozine, lipocaline și parvalbumine.

În Uniunea Europeană sunt considerate periculoase 14 tipuri de alergene alimentare:

  1. cereale care conțin gluten (grâu, secară, orz, ovăz, hibride);
  2. lapte;
  3. arahide;
  4. nucifere (migdale, alune, nuci, caju, nuci pecan, nuci braziliene, nuci macadamia sau nuci Queensland, fistic);
  5. dioxid de sulf și sulfiți E220-E228 (la o concentrație mai mare de 10 ppm-părți per milion sau mg/kg);
  6. muștar;
  7. țelină;
  8. ouă;
  9. semințe de susan;
  10. soia;
  11. crustacee (crabi, homari, raci, creveți);
  12. lupin;
  13. pește;
  14. moluște (midii, stridii, calamari, caracatiță).

 

  1. O intoleranță alimentară este doar o formă mai blândă de alergie alimentară?

Alergia alimentară este o reacție la care participă totdeauna sistemul imunitar. Necesită o sensibilizare prealabilă și apare, de obicei, la scurt timp după consumul alimentului. Este mereu reproductibilă. Poate fi declanșată de contactul și cu o cantitate foarte mică din alimentul respectiv. Poate pune viața pacientului în pericol și are, de regulă, protocoale de desensibilizare.

Intoleranța alimentară are la bază un defect de prelucrare enzimatică a alimentelor și nu presupune participarea sistemului imunitar, excepție face celiachia, cunoscută ca „intoleranţă la gluten”, care este de fapt o reacţie autoimună. Poate surveni în absența sensibilizării și apare după câteva ore de la consumul alimentului. De asemenea, apare inconstant, doar dacă este suficient de mare cantitatea de aliment consumată. De cele mai multe ori nu pune viaţa pacientului în pericol și nu are protocoale de desensibilizare.

 

  1. Alergiile alimentare sunt așa de rare precum se crede?

În întreaga lume sunt peste 250 milioane de persoane care suferă de alergii alimentare și dintre aceștia 17 milioane sunt europeni. În ultimii 10 ani, numărul cazurilor noi de alergii alimentare s-a dublat, iar numărul spitalizărilor datorate reacțiilor severe a crescut de 7 ori. Alergia alimentară este principala cauză de anafilaxie în segmentul de vârstă 0-14 ani. Statisticile arată că 4-7% dintre copii suferă de una sau mai multe alergii alimentare, respectiv 1 din 13 copii în USA și 1 din 20 în Europa. 8% dintre aceștia au risc de anafilaxie. Un studiu publicat recent a arătat că 1 din 10 adulți din USA au declarat că suferă de diverse alergii alimentare și peste jumătate au avut reacții alergice severe. Dar numai 1 din 20 au un diagnostic confirmat de un specialist alergolog.

 

  1. Este adevărat că alergiile alimentare nu sunt periculoase?

Alergiile alimentare pot fi extrem de periculoase!

Anafilaxia este cea mai severă formă de manifestare a unei reacții alergice alimentare. Ea apare brusc, se poate derula cu o mare rapiditate și poate pune în pericol viața persoanei afectate dacă nu se intervine prompt. Cu alte cuvinte, anafilaxia este o urgență medicală.

Avem de-a face cu o reacție anafilactică dacă – în câteva minute până la câteva ore după consumul unui aliment – apar două sau mai multe din următoarele:

  • înroșirea bruscă a unei suprafețe mari de piele,erupție urticariană generalizată, edeme ale buzelor, limbii sau uvulei;
  • răgușeală, stridor, tuse persistentă, respirație șuierătoare, senzație de sufocare;
  • greață, vărsături, dureri abdominale, scaune explozive;
  • puls rapid sau foarte neregulat, scăderea tensiunii arteriale;
  • amețeală, confuzie, leșin, pierderea stării de conștiență, pierdere involuntară de urină sau materii fecale;

 

  1. Nu-i așa că, dacă guști un pic din alimentul la care ești alergic, nu ți se poate întâmpla nimic grav?

În alergia alimentară este interzis orice contact cu alergenul!

Contactul alergenic accidental – chiar și cu niște cantități minuscule din alergenul alimentar –, adică doar cu „ urme” poate declanșa o reacție alergică severă acelor persoane care sunt puternic sensibilizate alergic! Chiar și saliva provenită fie de la o persoană, fie de la un animal de companie poate reprezenta o sursă de contact alergenic.

  1. Poți să distrugi alergenele alimentare prin fierberea sau coacerea alimentelor?

Metodele de preparare a alimentelor care pot fi utilizate pentru a le modifica într-un anumit procent alergenicitatea sunt: descojirea, fierberea, coacerea, gătitul pe grătar (grill), prăjirea, gătitul sub presiune și gătitul la microunde. Dar trebuie neapărat să se aibă în vedere atunci când se va alege o anumită strategie de prelucrare a alimentelor că alergenele alimentare au o stabilitate diferită atât la digestie, cât şi la prelucrarea termică.

 

  1. Copiii ar putea să nu scape niciodată de alergiile alimentare pe care le-au dezvoltat?

Față de anumite alergene alimentare se poate dezvolta în timp toleranța imunologică. Cei mai mulți copiii scapă de alergiile la lapte, ouă, gluten sau soia până în jurul vârstei de 5 ani. Alergiile la arahide, alune, nuci, pește sau fructe de mare pot persista însă toată viața.

 

  1. Este adevărat că o alergie alimentară nu poate să apară după adolescență?

O alergie alimentară poate să apară la orice vârstă. Deși alergiile alimentare par să fie – în majoritatea lor – apanajul copilăriei, există și anumite tipuri care se manifestă mai ales la vârsta adultului: alergia la fructele de mare și pește, sindroamele alergice încrucișate între polenuri sau latex și fructe, legume, condimente, nuci, alune de pădure, arahide sau anafilaxia alimentară declanșată de exercițiul fizic.

 

  1. Odată apărute, alergiile alimentare se vor manifesta din ce în ce mai grav?

Alergiile alimentare sunt imprevizibile!

Reacțiile alergice alimentare depind de: nivelul de sensibilizare alergică, cantitatea de alergen ingerată, modul de prezentare a alergenului alimentar: în stare crudă sau preparat termic și în funcție de matricea în care este înglobat acel alergen alimentar. Alți factori adjuvanți care sporesc severitatea pot fi: efortul fizic, infecțiile concomitente, medicamentele antiinflamatoare sau medicamentele care modifică aciditatea gastrică, alcoolul sau fazele ciclului menstrual.

Este bine de știut că aceeași persoană poate avea reacții foarte diferite și ca intensitate și ca manifestări clinice, chiar dacă sunt produse de același alergen alimentar!

 

  1. Totdeauna simptomele unei alergii alimentare apar imediat după consumul alimentului?

Reacțiile alergice alimentare pot fi atât imediate, cât și tardive.

La producerea reacțiilor alergice imediate participă anticorpii de tip IgE. Ele pot avea diverse manifestări clinice cutanate, digestive, respiratorii, cardiovasculare sau neurologice. Ca entități clinice vorbim despre:

  • urticaria /angioedemul;
  • urticaria de contact;
  • sindromul de alergie încrucișată polenuri/latex și fructe, legume;
  • rinită/rinoconjunctivită/astm alergic;
  • anafilaxia;
  • anafilaxia alimentară declanșată de efortul fizic.

Reacții alergice alimentare tardive au la bază un mecanism imunologic non-IgE ca:

  • sindromul enterocolitic declanșat de proteinele alimentare;
  • proctita/proctocolita declanșată de proteinele alimentare;
  • enteropatia declanșată de proteinele alimentare
  • boala celiacă/dermatita herpetiformă.

sau un mecanism mixt IgE și non-IgE mediat, având ca exemple:

  • dermatita atopică;
  • esofagita eozinofilică;
  • gastroenteropatii eozinofilice.

Majoritatea reacțiilor alergice alimentare IgE mediate se derulează rapid după contactul cu alergenul. Intervalul de timp poate să varieze de la câteva minute la 3-6 ore ca în cazul reacțiilor alergice declanșate de consumul de carne, gelatină și – mult mai rar – lapte sau anumite medicamente, la cei care au fost înțepați de căpușe și care s-au sensibilizat alergic la fracțiune glucidică alfa-Gal.

Există și forme speciale de anafilaxie alimentară:

  • Anafilaxia alimentară dependentă de efortul fizic care este întâlnită de regulă la adolescenți și sumează două condiții obligatorii: consumul unui anumit aliment și un exercițiu fizic intens în următoarele 2-6 ore. Cofactori importanți sunt: tratamentul cu antiinflamatoare nesteroidiene sau antiacide, alcoolul, faza premenstruală sau ovulația, temperaturile extreme și umiditate mare, expunerea în sezonul de polen, infecțiile concomitente.
  • Anafilaxia bifazică caracterizată prin recădere tardivă a reacției anafilactice în 8-72 de ore de la debut, fără un nou contact cu alergenul cauzator.

 

  1. Este adevărat că alergiile și intoleranțele alimentare au o mare agregare familială?

Se știe că există o predispoziție genetică spre alergiile alimentare. Rudele celor care dezvoltă alergii alimentare pot suferi de diverse alte afecțiuni alergice: rinită alergică, dermatită atopică, alergii alimentare sau astm alergic. De asemenea, intoleranța la lactoză și celiachia sunt și ele condiționate genetic. Membrii familiilor celiacilor sunt de aproximativ zece ori mai predispuşi la a se îmbolnăvi de aceeaşi boală decât restul populaţiei. Astfel, genotipurile HLADQ2 şi/sau DQ8 sunt prezente la majoritatea celiacilor. Intoleranța congenitală la lactoză este o afecțiune rară care are o transmitere autosomal recesivă și este cel mai frecvent întâlnită în populația finlandeză. Ea se caracterizează prin absența completă a enzimei lactază în mucoasa intestinală și se manifesta de la naștere prin diaree. În intoleranța primară la lactoză, momentul și rata de reducere a nivelului de lactază sunt și ele determinate genetic și determinate de existența unui genotip homozigot C/C în poziția 13910 a genei lactazei care condiționează cantitatea de enzimă din intestin.

 

  1. Copiii cu dermatită atopică fac mai des alergii alimentare?

Alergiile alimentare sunt întâlnite la aproape o treime dintre copiii mici care au dermatită atopică, mai ales la cei care au forme clinice de severitate mare sau moderată. Dermatita atopică face parte din marșul atopic, alături de alergiile alimentare, rinita alergică si astmul alergic. Alergiile alimentare și dermatita atopică se pot influența reciproc, dar pot fi și doar simplii parteneri în marșul atopic.

 

  1. Cei care au o alergie alimentară pot dezvolta și alte alergii alimentare?

Reacțiile alergice încrucișate sunt explicate prin asemănările care există între componentele alergenice moleculare provenite din surse alergenice diferite, fie că sunt între alergene alimentare, fie între cele alimentare și respiratorii.

Cele mai cunoscute reacții alergice alimentare încrucișate sunt între laptele de vacă și cel de capră și oaie, între diferite specii de fructe de mare sau de pești osoși, între nuci și alune de pădure, caju sau nuci braziliene, între piersică și alte fructe din familia rozacee, măr, cireașă, pară, prună , între grâu și celelalte cereale care conțin gluten și lista, de altfel foarte lungă, poate continua. Un alt tip de alergie încrucișată între alergene respiratorii și alimentare se produce între polenuri sau latex și diferite categorii de alimente.

 

  1. Dacă ai o alergie alimentară poți să faci alergie și la preparatele cosmetice?

Produsele cosmetice pot conţine o sumedenie de agenţi de colorare, conservanţi, parfumuri, filtre de protecţie solară, dar şi ingrediente naturale care pot iniția sensibilizări alergice față de alergenele alimentare, dar pot declanșa și reacții alergice la cei care au diverse alergii alimentare.

O sensibilizare alergică ciudată poate fi declanșată prin intermediul preparatelor cosmetice (săpunuri) care conțin hidrolizate proteice de grâu față de glutenul deamidat și ea se produce pe cale cutanată și/sau rinoconjunctivală. Manifestarea clinică cel mai frecvent întâlnită este urticaria de contact, dar au fost raportate și reacții alergice sistemice. Este foarte interesant faptul că există alergici doar la glutenul deamidat care, în mod paradoxal, pot tolera glutenul din alimente.

 

  1. Dacă ești alergic la ou nu poți face anumite vaccinuri?

Alergia la ou nu mai este contraindicație pentru vaccinarea cu ROR (rujeolă, oreion și rubeolă), pentru că vaccinul este cultivat pe fibroblaști de embrioni de pui și nu pe ou embrionat, astfel încât conținutul în proteine de ou este nedetectabil.

Alergia la ou a constituit mult timp o contraindicație relativă pentru vaccinarea antigripală invocându-se faptul că vaccinul era produs prin cultivare pe ouă de găină embrionate. Această vaccinare avea chiar și indicația unor teste prealabile la cei alergici la ou.

În prezent, se recomandă administrarea anuală a vaccinului antigripal și la cei alergici la ou, indiferent de severitatea alergiei alimentare, fără să se impună în mod particular măsuri speciale de precauție, în afara celor obișnuite în cazul vaccinării populației generale.

 

  1. Există și alergie la aditivii alimentari?

Reacțiile adverse la conservanți, coloranți și alți aditivi alimentari se produc printr-o multitudine de mecanisme și este greu de demonstrat dacă este vorba despre alergii sau intoleranțe alimentare.

Aditivii sunt substanţe adăugate alimentelor sau preparatelor farmaceutice în scopuri multiple. Iată câteva exemple:

  • Coloranți Tartrazina (E102), Amarant (E123) ,Galben-orange (E110), Eritrozina (E127), Azorubina (E122)
  • Sulfiți E220-E228 (conc >10 ppm)
  • Glutamatul monosodic MSG (E621)
  • Benzoați,Benzoatul de sodiu (E211),Benzoat de potasiu(E212)
  • Nitriți/nitrați ,nitritul de sodiu (E250), nitratul de sodiu (E251) sau nitratul de potasiu (E252)
  • Aspartam (E951)
  • Parabeni (E214-E218)
  • Butilat hidroxitoluen BHT, Butilathidroxianisol BHA

Un bun exemplu în constituie sulfiții, care fac parte din cei 14 alergeni alimentari legiferați în UE și sunt utilizați în industria alimentară și farmaceutică pentru proprietățile lor antioxidante și de conservare. Sursele alimentare de sulfiți sunt nenumărate de la băuturi (sucuri de fructe, băuturi alcoolice aperitive și digestive, bere, cidru, vin, inclusiv vin spumant sau ceai instant), la cartofi deshidratați, sosuri sărate, toppinguri din fructe, produse din soia, pastă de tomate, sirop de arțar, jeleuri, cereale instant pentru micul dejun, batoane de cereale tip granola,în special cele cu fructe uscate, plăcinte, gogoși și alte produse din aluat, carnea tocată, cârnați, crenvurști, gelatină, murături, marmelade, siropuri din fructe. Concentrația lor în produsele alimentare nu trebuie însă să fie mai mare de 10 ppm-părți per milion sau mg/kg).

 

  1. Testele cutanate prick pozitive sau determinarea unor valori pozitive ale IgE-urile specifice pun diagnosticul de alergie alimentară?

Prezența IgE-urilor specifice față de anumite alimente confirmă o sensibilizare alergică și nu neapărat o alergie alimentară!

Între 30-50 % dintre copiii care au diverse sensibilizări alergice la alimente nu reacționează la acestea. Un test cutanat pozitiv sau prezența anticorpilor IgE trebuie să se interpreteze doar în context clinic.

O persoană care este depistată ca fiind sensibilizată alergic, dar fără să aibă vreo simptomatologie clinică, nu va fi îndrumată să excludă alimentul respectiv din dietă pentru că reexpunerea la acel aliment față de care dezvoltase toleranță, după o perioadă mai mare de 3 luni, poate să fie însoțită adeseori de reacții alergice chiar severe.

Valorile negative sau pozitive ale IgE-urilor sau ale testelor cutanate prick care nu sunt corelate cu istoricul clinic, nu ne permit să confirmăm sau să excludem o alergie alimentară. De asemenea, nivelul IgE-urilor nu se corelează totdeauna cu severitatea simptomatologiei.

Depistarea unor valori pozitive ale IgE-uri specifice sau ale testelor cutanate prick față de extractele alergenice nu pot face diferența între o sensibilizare primară și o reacție alergică încrucișată.

Valorile mici ale IgE-urilor sau dimensiunile mici ale testelor cutanate prick pot avea relevanță clinică la vârste < de 2 ani. Nivele foarte crescute ale IgE-urilor specifice pot indica persistența alergiei alimentare un timp mai îndelungat.

Este important de știut că în formele clinice moderate și severe de eczema atopică se pot depista valori foarte mari ale IgE-ului total și un răspuns IgE policlonal cu numeroase sensibilizări alergice, multe dintre ele fiind irelevante.

Interpretarea rezultatelor testelor cutanate prick și ale valorilor pozitive ale analizelor de laborator trebuie făcută în legătură strictă cu relevanța lor clinică printr-o  anamneză minuțioasă.

Un diagnostic corect de alergie alimentară se stabilește prin testele de provocare orală.

 

  1. Rezultatele testelor alergologice indicate pentru diagnosticarea alergiilor alimentare pot prezice o anafilaxie?

Singurele teste care pot titra într-un mod corect doza la care persoana sensibilizată alergică face o reacție alergică severă sunt testele de provocare orală cu alimentul respectiv.

Dimensiunea testelor cutanate prick sau valorile IgE-urilor specifice din ser pot fi utile în diagnosticare, dar nu pot prezice totdeauna potențialul de severitate a unei alergii alimentare. Determinările IgE-urilor față de anumite componente moleculare ale alergenelor alimentare pot avea o utilitate mai mare în stabilirea diagnosticului și eventual a riscului de anafilaxie.

 

  1. Este adevărat că nu poți face alergie la un aliment pe care nu l-ai consumat niciodată?

Aproape o treime dintre alergiile alimentare au apărut fără ca alimentul respectiv să fi fost consumat în prealabil. Expunerea inițială, sensibilizantă, la un alergen alimentar se poate produce pe calea digestivă, chiar și prin laptele de mamă, cutanată, prin pielea inflamată (dermatita atopică) și pe cale respiratorie.

 

  1. Numai cei care au avut un episod de anafilaxie ar trebui să poarte autoinjectorul cu adrenalină?

Orice persoană care a fost diagnosticată cu o alergie alimentară IgE mediată poate să aibă un risc de anafilaxie.

Recomandările obligatorii pentru autoinjectorul cu adrenalină sunt:

  • Istoric personal de anafilaxie cu factori identificabili sau neidentificabili;
  • Alergie alimentară care coexistă cu istoric de astm persitent formă clinică moderată sau severă sau de astm necontrolat;
  • Mastocitoză sistemică.

Recomandările facultative pentru autoinjectorul cu adrenalină sunt:

  • Adolescenți și adulți tineri cu istoric de alergie alimentară și cu reacții alergice generalizate;
  • Factori declanșatori cu risc anafilactic foarte mare: arahide, nuci/alune, semințe de susan, pește/fructe de mare;
  • Acces limitat la asistență medicală de urgență, călătorii prelungite în străinătate, locații rezidențiale izolate.

 

  1. Scăderea tensiunii arteriale este manifestarea clinică severă cel mai frecvent întâlnită în anafilaxia alimentară la copii?

În segmentul de vârstă 0-19 ani cele mai întâlnite simptome severe întâlnite într-o reacție anafilactică alimentară sunt cele respiratorii.

Anafilaxia fatală apare în mod special prin compromiterea severă a respirației. Hipotensiunea arterială apare mai rar și destul de târziu în derularea unei anafilaxii alimentare la copii.

 

  1. Administrarea rapidă a antihistaminicelor sau preparatelor cortizonice poate preveni o anafilaxie?

Adrenalina este singurul medicament salvator de viață în anafilaxie!

Administrarea altor medicamente nu face decât să întârzie administrarea adrenalinei. Antihistaminicele sunt eficiente în urticarie și pentru controlul pruritului, dar nu previn progresia reacției alergice spre obstrucția căilor respiratorii, hipotensiune arterială și șoc anafilactic. Corticosteroizii pot inhiba acțiunea mediatorilor inflamatori ai răspunsului imun, dar intră în acțiune maximă abia în câteva ore. Ei sunt considerați medicamente de linia a doua și pot preveni evoluția bifazică sau prelungită a unei reacții anafilactice.

 

  1. Alergiile alimentare și intoleranțele alimentare pot fi autodiagnosticate?

Decizia corectă este să vă adresați unui specialist înainte de a face din proprie inițiativă analize costisitoare și de a recurge la diete ultra-restrictive care pot avea un impact negativ atât din punct de vedere nutrițional, cât și emoțional asupra voastră.

 

  1. Alergiile alimentare pot fi vindecate?

Singura soluție viabilă cunoscută și recomandată este evitarea contactului cu alimentul respectiv.

Sunt studii științifice care susțin că prin administrarea zilnică a unei anumite doze din alergen poți face o desensibilizare alergen specifică față de diferite alimente, dar acestea sunt încă într-un stadiu timpuriu ca să se poată trage concluzii pe termen lung.

Singurele situații în care alergiile alimentare dispar sunt întâlnite la copiii mici care pot dezvolta în timp toleranță imunologică față de anumite alergene alimentare.

 

Dr. Nicolae Adriana
Alergologie si Imunologie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Bulevardul Mircea Eliade, nr. 18, Sector 1, Bucuresti

Telefon

Telefon

+4 0753 818 181

Email

Email

contact@clinicamedicum.ro

Programare online

Programare online

Click aici!

X