Definiție
O hernie apare atunci când un organ din cavitatea abdominala iese printr-un defect al peretilor. O hernie hiatală se formează la nivelul peretelui superior al cavitatii abdominale – diafragmul – o parte a stomacului trece prin această deschidere din abdomen in cavitatea toracica.
Majoritatea herniilor hiatale mici nu cauzează probleme și este posibil să nu știți niciodată că aveți aceasta situatie, cu excepția cazului în care medicul dumneavoastră o descoperă atunci când investigheaza o altă afecțiune.
Cu toate acestea, o hernie hiatală mare permite alimentelor și sucului gastric să urce în esofag, producând simptome dureroase asemanatoare unor arsuri la nivelul stomacului si esofagului, asemănătoare cu durerile în piept.
Măsurile de îngrijire personală sau medicamentele pot ameliora aceste simptome, deși herniile hiatale foarte mari necesită reparații chirurgicale.
Simptome
Herniile mici – Majoritatea herniilor hiatale mici nu cauzează probleme. Unele pot provoca reflux gastroesofagian și simptomatologie de reflux (dureri epigastrice – în capul pieptului, retrosternale – în spatele sternului, asemănătoare cu durerile în piept).
Herniile mari – Herniile mai mari pot provoca următoarele semne și simptome când acidul din stomac urcă înapoi în esofag.
- Pirozis (arsuri la stomac si esofag)
- Eructații
- Dureri în piept
- Greață
Aceste semne și simptome tind să se înrăutățească după masă, atunci când vă aplecați înainte, cand depuneti efort, cand ridicați obiecte grele sau vă întindeți în pat și se pot agrava și în timpul sarcinii.
În cazuri rare
Uneori, cand hernia hiatală este mare, partea stomacului care alunecă în cavitatea toracică se poate răsuci (strangula) sau se poate întrerupe alimentarea cu sânge a stomacului, ceea ce duce la:
- Dureri toracice severe
- Dificultăți la înghițire (disfagie)
- Obstrucția esofagului
Cauze
Cauza exactă a herniilor hiatale nu este cunoscută.
Cavitatea toracică și abdomenul sunt separate de diafragm – un mușchi mare în formă de cupolă, responsabil în mare parte de respirație.
Esofagul va trece în abdomen printr-o deschidere din diafragm numită hiatus, apoi se va continua cu stomacul.
Herniile hiatale apar atunci când țesutul muscular care înconjoară această deschidere devine slab, orificiul hiatal devine astfel mai larg iar partea superioară a stomacului aluneca în cavitatea toracică.
Presiune asupra abdomenului
Unii oameni dezvoltă o hernie hiatală după o leziune a zonei. Alții se nasc cu o slăbiciune sau o deschidere hiatală neobișnuit de mare.
Orice lucru care pune presiune intensă pe abdomen – inclusiv tusea si vărsăturile persistente sau severe, sarcina, eforturile în timp ce mergeți la baie (constipatie, urinare dificila in adenomul de prostata), cantitate crescuta de lichid intraabdominal (ascita) sau ridicarea obiectelor grele – poate contribui la aparitia herniei.
Factori de risc
Este posibil să aveți un risc crescut de hernie hiatală dacă:
- Aveti vârsta de 50 de ani sau mai mult
- Sunteti obez
- Fumați
Copiii cu această afecțiune se nasc de obicei cu ea.
Când să solicitați sfatul medicului
Mulți oameni descoperă că au hernii hiatale atunci când își consulta medicul in legatura cu asa zisele arsuri la stomac.
Majoritatea cazurilor de arsuri la stomac sunt ușoare și temporare dar dacă simptomele dumneavoastra sunt severe, apar des sau sunt însoțite de tuse, respirație șuierătoare – astm, dureri în gât, dificultăți la înghițire sau dureri în piept, discutați cu medicul dumneavoastră.
Dacă știți că aveți o hernie hiatală mare și aveți dureri toracice severe, dificultăți de respirație sau probleme de înghițire, solicitați imediat asistență medicală.
Diagnostic
Medicul dumneavoastră poate descoperi o hernie hiatală în timp ce încearcă să determine cauza arsurilor la stomac, a durerilor toracice sau abdominale superioare.
În acest caz, este probabil să fie găsită în timpul uneia dintre următoarele proceduri:
- Radiografie cu bariu (tranzitul baritat). În timpul acestui test, veți bea un lichid cremos, care conține bariu, care trece prin tractul digestiv superior. Aceasta oferă o siluetă clară a esofagului, stomacului și a părții superioare a intestinului subțire (duoden) sub raze X. O radiografie cu bariu poate arata refluxul – intoarcerea continutului gastric in esofag
- Endoscopie digestive superioara. În cadrul acestei investigatii, medicul dumneavoastră trece un tub subțire și flexibil, echipat cu o lumină cu fibră optică și un sistem de cameră video (endoscop) la nivelul gurii, gatului, în esofag, stomac si prima parte a duodenului pentru determina daca exista inflamație sau arsura pe esofag si stomac. Acest lucru nu numai că poate ajuta la detectarea unei hernii hiatale, dar este și cel mai sensibil mod de a verifica afectarea esofagului prin reflux acid – esofagita
Complicații
- BRGE
O complicație obișnuită a herniei hiatale este boala de reflux gastroesofagian (BRGE).
La un moment dat, se credea că herniile hiatale provoacă majoritatea cazurilor de BRGE. Acum, medicii cred că BRGE poate apărea și fără hernie hiatala.
Atunci când stomacul herniat modifică poziția sfincterul esofagian inferior, o bandă circulară de mușchi în jurul capatului final al esofagului care are rol de supapă (se relaxează pentru a permite alimentelor și lichidului să curgă în stomac atunci când înghițiți si se inchide prin contractie atunci când nu înghițiți) se creează conditiile de aparitie a refluxului gastro-esofagian.
O hernie hiatală poate provoca, de asemenea, arsuri la stomac dacă porțiunea herniată a stomacului devine un rezervor pentru acidul gastric, care poate ascensiona cu ușurință în esofag.
BRGE treabuie tratată deoarece dacă devine recurentă poate duce la rândul ei la complicații, inclusiv:
- Dificultate la înghițire. Acidul stomacului care urcă în esofag poate provoca inflamații și cicatrici. Acest lucru vă îngustează esofagul, ceea ce face dificil înghițitul.
- Esofagul Barrett. Ocazional, persoanele cu BRGE dezvoltă esofag Barrett din cauza expunerii repetate, pe termen lung, la acidul gastric. În această afectiune, celule similare cu cele din mucoasa stomacului se dezvoltă în esofagul inferior. Dacă aveți esofag Barrett, aveți un risc crescut de a dezvolta cancer esofagian. Un medic specializat în probleme gastro-intestinale (gastroenterolog/chirurg) vă poate sfătui cum să gestionați cel mai bine boala pentru a reduce riscul.
- Cancerul esofagian. Majoritatea persoanelor cu esofag Barrett nu dezvoltă cancer esofagian, dar pentru cei care o fac, prognosticul este adesea rezervat. O tumoră esofagiană face înghițirea tot mai dificilă și pentru unii oameni, în cele din urmă imposibilă.
- Sângerări și anemia
Unele hernii hiatale mari dau leziuni la nivelul stomacului superior. Dacă sunt grave, aceste leziuni pot sângera și pot duce la anemie cu deficit de fier din cauza pierderii de sânge, mica si pe termen lung.
- Reducerea fluxului sanguin către stomac (volvulusul gastric și strangularea gastrică)
Alte hernii devin atât de mari încât o treime sau mai mult din stomac trece prinorificiul hiatal din diafragmă, punând o presiune suplimentară asupra inimii sau a plămânilor. Și, ocazional, partea stomacului care aluneca în cavitatea toracică se poate răsuci si se întrerupe fluxul de sânge către restul stomacului, producând dureri toracice severe și dificultăți la înghițire. Dacă se întâmplă acest lucru, consultați-vă medicul fără întârziere. Este posibil să aveți nevoie de interventie chirurgicala de urgenta.
Tratament chirurgical și medicamente
Dacă nu aveți semne sau simptome de la o hernie hiatală – și majoritatea oamenilor nu au – probabil că nu veți avea nevoie de niciun tratament.
Dar dacă vă confruntați cu reflux gastroesofagian recurent, cu simptome variabile ca intensitate si frecvent, s-ar putea să vă ajute câteva schimbări simple în stilul dumneavoastra de viață.
Dacă sunteți supraponderal, simpla pierdere în greutate vă poate ameliora simptomele.
- Medicamente
Dacă modificările stilului de viață și pierderea în greutate nu sunt eficiente, unele medicamente pot ajuta la ameliorarea simptomelor. Ele includ:
· Antiacide. Antiacidele fără prescripție medicală (Maalox, ® Mylanta, ® Tums®) pot neutraliza aciditatea din esofag și pot ameliora arsurile la stomac. Rețineți că aceste medicamente nu vindecă arsurile la stomac, ci doar ameliorează simptomele. Odată ce încetați să luați antiacide, simptomele dumneavoastra revin de obicei.
· Blocante H-2. Aceste medicamente reduc cantitatea de acid secretată de stomac prin blocarea receptorilor de histamină. Acestea includ Famotidina (Pepcid®), Ranitidina (Zantac®) și Nizatidina (Axid®), care sunt disponibile fără prescripție medicală.
Dacă aveți arsuri la stomac sau esofagită mai severe, medicul dumneavoastră vă poate prescrie doze mai mari de blocante H-2.
Cel mai bine este să luați aceste medicamente înainte de o masă care vă poate provoca arsuri la stomac. Le puteți lua și după apariția simptomelor, dar durează aproximativ 30 de minute pentru ca acestea să actioneze.
Medicul dumneavoastră vă poate recomanda să luați un blocant acid pentru câteva luni sau mai mult.
Ocazional este posibil să prezentați unele reacții adverse, cum ar fi modificări ale tranzitului intestinal, uscăciunea gurii, amețeli sau somnolență.
În plus, blocanții H-2 nu trebuie luați cu anumite alte medicamente, din cauza riscului unei interacțiuni grave.
Dacă utilizați un blocant acid și luați și alte medicamente, consultați medicul sau farmacistul despre posibilele interacțiuni medicamentoase.
· Inhibitori ai pompei de protoni (IPP). Aceste medicamente – care includ Lansoprazol (Lanzul®), Pantoprazol (Controloc®), Omeprazol (Omez®) și Esomprazol (Nexium®) – sunt cele mai eficiente medicamente pentru tratamentul BRGE. Blochează producția de acid și acorda timp pentru vindecarea țesutului esofagian deteriorat.
De asemenea, sunt convenabile deoarece le luați o singură dată pe zi. Dar sunt mai scumpe decât alte medicamente impotriva BRGE.
Inhibitorii pompei de protoni sunt în general siguri și tind să fie bine tolerați, chiar și pentru tratamentul pe termen lung. Pentru a preveni posibilele reacții adverse, cum ar fi dureri de stomac sau abdominale, diaree sau cefalee, este posibil ca medicul dumneavoastră să vă prescrie cea mai mică doză eficientă.
Consultați medicul sau farmacistul despre posibilele interacțiuni medicamentoase dacă luați alte medicamente.
- Interventii chirurgicale
Doar o parte dintre oamenii diagnosticati cu hernie hiatală vor necesita intervenții chirurgicale. Acest lucru este de obicei luat în considerare numai atunci când medicamentele și modificările stilului de viață nu reușesc să amelioreze simptomele de reflux, sau daca pacientii nu accepta sa mai faca tratamente medicamentoase pe termen lung.
O alta indicatie este dacă aveți complicații precum anemie prin mici sângerări cronice de la nivelul herniei hiatale, îngustare sau obstrucție a esofagului.
De asemenea herniile hiatale mari pot necesita, intervenție chirurgicală mai ales dacă provoacă simptome precum dificultăți de respirație sau înghițire sau dureri în piept sau palpitatii dupa masă.
O operație pentru o hernie hiatală implică readucerea stomacului din torace în abdomen, micșorarea deschiderii din diafragmă (repararea defectului hiatal), reconstituirea unui sfincter esofagian slab (fundoplicatura gastrica) si îndepărtarea sacului herniei.
În unele cazuri, acest lucru se face folosind metode chirurgicale clasice, deschise, toracice sau abdominale.
În majoritatea cazurilor, chirurgul poate realiza aceasta operatie complexa prin metode miniminvazive, prin incizii mici, cu ajutorul unor dispozitive moderne, cu alte cuvinte prin chirurgie laparoscopică.
Chirurgia laparoscopică in hernia hiatala provoacă mai puține dureri și cicatrici mai estetice și necesită o spitalizare mai scurtă decât chirurgia clasică.
Procedura cea mai potrivită pentru dumneavoastra poate fi determinată de tipul de hernie pe care îl aveți și de experiența chirurgului.
Această intervenție va fi indicată de medicul chirurg după o investigare amănunțită a situației (prin medicul gastroenterolog).
Operația se vă face sub anestezie generala și intubație orotraheala (veți fi adormit și respirația vă fi asistata de un aparat special și supravegheata în permanenta de medicul anestezist). Durata operației este în medie de cca 2 ore. După operație pacientul este monitorizat, până la trezire și în primele 24 de ore, în terapie intensiva. Spitalizarea este de scurta durata, de cca 3-5 zile, în funcție de evoluția postoperatorie, cu urmărirea reînceperii alimentației. După operație este necesar un regim alimentar adecvat care vă fi prescris la externare și vă fi urmat după o luna de o alimentație normala. Deasemenea este necesar și adoptarea unui stil de viață sănătos, cu evitarea eforturilor fizice intense, a tusei cronice, a constipației mai ales în primele 6 luni după operație (pentru prevenirea recidivei).
Stil de viață
O varietate de modificări ale stilului de viață pot ajuta la ameliorarea refluxului gastroesofagian care poate însoți o hernie hiatală. Unele sau toate măsurile următoare vă pot ajuta:
· Consumați mese mici. Mesele copioase vă pot destinde stomacul, împingându-l în piept.
· Evitați alimentele ce favorizeaza BRGE și alcoolul. Încercați să evitați alcoolul, băuturile cu cofeină, ciocolata, ceapa, alimentele picante și menta – toate acestea cresc producția de acid gastric și relaxează sfincterul esofagian inferior. Chiar și cafeaua decofeinizată poate fi iritantă pentru un esofag inflamat. Încercați, de asemenea, să limitați fructele citrice și alimentele pe bază de roșii. Sunt acide și pot irita un esofag déjà inflamat.
Limitați alimentele grase. Alimentele grase relaxează sfincterul esofagian inferior și determina golirea lentă a stomacului, ceea ce crește timpul pe care acidul il petrece si în esofag.
· Nu va intindeti in pat după ce mancati. Așteptați cel puțin trei ore înainte de culcare. Până atunci, majoritatea alimentelor din stomac se vor fi golit în intestinul subțire, deci nu mai apare refluxul esofagian. Consumul unei gustări la culcare stimulează formarea de acid și agravează în continuare refluxul acid.
· Nu faceți mișcare imediat după ce ați mâncat. Încercați să așteptați cel puțin două – trei ore înainte de a vă angaja într-o activitate fizica intensă. Exercițiul fizic usor, cum ar fi mersul pe jos, este recomandat.
· Slăbiti. Dacă sunteți supraponderal, slăbirea vă ajută să reduceți presiunea asupra stomacului. Acesta poate fi cel mai important lucru pe care îl puteți face pentru a vă ameliora simptomele.
· Renunțati la fumat. Fumatul mărește refluxul acid și va usucă saliva. Saliva vă protejeaza esofagul de acidul din stomac.
· Evitați anumite medicamente, dacă este posibil. Medicamentele de evitat includ blocante ale canalelor de calciu; tetraciclină; medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi aspirina, ibuprofenul și naproxenul sodic; chinidină; teofilină; sedative și tranchilizante, etc. Dacă luați oricare dintre aceste medicamente și aveți arsuri la stomac, discutați cu medicul dumneavoastră. Este posibil să puteți lua în schimb alte medicamente.
· Ridicați spatarul patului. Dacă ridicați spatarul patului dumneavoastra 15-20 cm, gravitația va ajuta la prevenirea refluxului acidului din stomac în esofag în timp ce dormiți. Folosirea unei perne de spumă pentru a vă ridica salteaua vă poate ajuta. Nu încercați să folosiți perne, care tind să crească presiunea asupra abdomenului.
· Evitați hainele strânse. Exercita presiune pe abdomen si stomac.
Dr. Gheorghe Mircea,
Medic primar chirurgie generală