Lumea oncologica – intre perceptia pacientului si realitatea medicala

A trebuit sa treaca foarte multe decenii pentru ca medicina, in toate domeniile sale importante, dar mai ales in oncologie, sa treaca de la o stiinta fundamentata doar pe fapte de observatie, experiente personale sau studii clinice simpliste, la o stiinta bazata pe dovezi fundamentate pe studii clinice ample, judicios concepute, in care coeficientul de eroare sa fie minim. Mai mult, in ultimii zece ani conceptul de medicina bazata pe dovezi (rezultate din concluziile stdiilor stiintifice cu nivel de evidenta ridicat) a fost inlocuit de concepul de medicina bazata pe stiinta.

Acest nou concept vrea sa semnifice faptul ca rezultatul trialurilor (studiilor) clinice trebuie obligatoriu interpretat tinand cont de dovezile de plauzibilitate a ipotezelor testate. “Medicina bazata pe stiinta” trebuie sa ia in consideratie toate dovezile stiintifice nu sa se concentreze doar pe dovezile clinice. Mai simplu spus: un rezultat pozitiv al unui studiu clinic nu trebuie sa conduca la o terapie foarte putin probabil de a fi aplicata date find rezultatele sale medioocre in termeni de diferente de supravietuire sau avand costuri ridicate atat din punct de vedere financiar cat si in termeni de reactii adverse greu tolerabile.

In general, pacientii sunt selectivi in ceea ce priveste informatia medicala care li se ofera sau la care au acces iar pacientii oncologici nu fac exceptie. Ei tind sa aleaga ceea ce stiinta medicala vrea ca ei sa creada sau ceea ce este mai convenabil sau confortabil pentru existenta lor.In acelasi timp, ei nu resping in mod deliberat o informatie medicala care nu le este convenabila pentru existenta lor dar cred ca publicului i-au fost in mod deliberat induse o stare de confuzie de ceeea ce insemna consensul opiniei stiintifice si ceea ce reprezinta cu adevarat o achizitie stiintifica de valoare.

In acest context, unul dintre cele mai interesante fenomene in oncologie este revigorarea sau reinventarea unui concept care in urma cu jumatate de secol era denumit frauda medicala iar in zilele noastr se numeste “medicina alternativa“. Promotorii acestui tip de activitate afirma ca utilizeaza stiinta in mod diferit, utilizand standarde de evidenta diferite, cum ar fi utilizarea de studii pragmatice ca si cand ar fi studii de eficacitate.

Este uimitor faptul ca atat pacientii cat si specialistii in oncologie accepta si tolereaza criterii diferite de eficacitate si eficienta terapeutica pentru un studiu clinic ce vizeaza un agent terapeutic avand la baza o cercetare stiintifica fizico-chimica, biologica, moleculara indelungata si solida si respectiv, pentru o asa zisa “terapie alternativa” a carei valoare terapeutica este sustinuta pe standarde de evidenta scazute si care atunci cand este supusa unui studiu riguros isi dovedeste ineficienta.

Fenomenul pe care il denumim astazi ca “terapii alternative” desi nu este specific pacientilor cu cancer, are un impact psihologic mult mai mare decat pentru alte patologii, data fiind perceptia acestei boli ca fiind, in general, fara solutie.

Este foarte interesant faptul ca alegerea unui astfel de gen de terapie nu este legata de gradul de educatie generala, profesionala sau sanitara, sau mediul social al pacientului, fiind mai frecvent intalnita la persoanele cu nivel cultural si de educatie ridicat.

La fel de interesant este si faptul ca disponibilitatea pacientilor de a cheltui sume de obicei foarte ridicate pentru a beneficia sau achizitiona aceste “terapii-tratamente” este indiscutabil mult mai mare decat aceea de a achizitiona cu aceleasi sume un agent oncologic nou, cu beneficiu dovedit si care inca nu este decontat de asigurarile sociale de sanatate.

Promotorii acestor “terapii alternative” exploateaza disperarea pacientilor oncologici – mai ales dar nu numai – in situatiile in care terapiile oncologice si-au atins limitele de eficacitate sau in situatiile in care desi afectiunea oncologica este curabila, alegerea pacientului este a priori catre o “terapie alternativa”, inainte de a beneficia de o consultatie oncologica dar nu inainte de a “beneficia” de influenta unor site-uri media ce ofera informatii discutabile daca nu eronate, a influentei unor lideri de opinie de la unele posturi TV, a unor prieteni sau chiar a familiei.

Exista notiunea de malpraxis in terapiile alternative? Cu siguranta nu! Si va las pe dumneavoastra sa incercati o explicatie.

Oare de ce judecam cu unitati de masura diferite valoarea si riscurile unui gest terapeutic?

Ca oncolog si hematolog, cred cu tarie faptul ca alegerea acestui gen de terapii in dauna terapiilor oncologice fundamentate pe studii stiintifice riguroase si a caror eficienta a fost demonstrata, nu se datoreaza in primul rand pacientului in sine, ci a lipsei unor informatii pertinente, sincere si complete pe care echipa oncologica de medici ar trebui sa o ofere acestuia.

In lunga mea cariera medicala au fost putine cazurile in care, discutand cu pacientul si incercand sa epuizez toate necunoscutele si angoasele acestuia sa nu fi reusit sa determin adeziunea sa pentru tratamentul oncologic bazat pe evidente. Acei putini care nu au ramas in ingrijirea mea si nu s-au mai intors, fie au plecat la alt coleg care poate le-a spus ceea ce doreau sa auda, fie au adoptat calea “alternativa” si – fie esecul acesteia (decesul), fie rusinea de a nu fi acceptat sfatul oncologic – au facut sa nu-i mai intalnesc. Nu am vazut nici un pacient care sa fi trecut prin cabinetul meu de consultatii si care contrar avizului a aderat la o terapie “alternativa” si care sa fi venit ulterior sa-mi spuna: “m-am vindecat d-le doctor!”

Dar au fost si cazuri de pacienti cu cancere curabile care, dupa esecul unei terapii “alternative”, au venit cu boala avansata sau in stadiu terminal la care posibilitatile de a “intoarce ceasul inapoi” au fost extrem de dificile sau imposibile.

Important este ca, impreuna cu pacientul sa avem o relatie terapeutica constructiva, bazata pe informarea sa sincera si (pe) cat se poate – (de) completa. Constructia ei necesita timp si disponibilitate din partea medicului dar un pacient informat corect este un pacient aderent la tratament si un partener de nadejde pe lungul drum al terapiei oncologice.

Concuzia ar fi ca fiecare dintre noi avem dreptul de alege ce crede ca este cel mai bine pentru sine dar e bine sa alegem dupa o informare obtinuta din surse verificate.

Dr. Ciochinaru Mihai
medic primar hematologie
medic specialist oncologie