dementa, lapadat mihaela - clinica medicum

Demența, de la A la Z

Demența este termenul umbrelă care acoperă numeroase condiții medicale al căror simptom major este un declin în funcționarea creierului dat de modificările fizice ale acestuia.

Deși termenul de demență este asociat în mod frecvent cu uitarea, el de fapt cuprinde un grup de tulburări al căror deficit clinic primar se află în funcționarea cognitiva (atenție, planificare, inhibiție, citit, memorare, limbaj, percepție vizuală, orientare sau alte funcții cognitive). Există peste 100 de afecțiuni care pot cauza demență. Cea mai comună si cunoscută este Boala Alzheimer.

În funcție de cauză, unele forme de demență pot fi reversibile, altele sunt dimpotrivă progresive și ireversibile.

Simptomele de demență variază în funcție de cauză, cuprinzând:

  • Pierderea memoriei (observată adesea de rude sau prieteni)
  • Dificultăţi de comunicare sau de găsire a cuvintelor
  • Dificultăţi legate de abilitățile vizuale și spațiale
  • Dificultăţi în rezolvarea problemelor şi formularea raţionamentelor
  • Dificultatea gestionării sarcinilor complexe
  • Dificultate în planificare și organizare
  • Probleme de coordonare (funcții motorii afectate)
  • Confuzie și dezorientare
  • Schimbări de personalitate
  • Depresie
  • Anxietate
  • Paranoia
  • Halucinaţii

Demențele progresive şi ireversibile includ:

1. Boala Alzheimer.

Este cea mai frecventă cauză de demență. Boala Alzheimer poate fi sporadică sau familială. Cea sporadică afectează adulții de orice vârstă, dar forma cu debut după 65 ani este cea mai comună. Boala Alzheimer familială este o condiție genetică rară cauzată de o mutație în una sau mai multe gene. Prezența mutațiilor genetice înseamnă că persoanele vor dezvolta eventual Boala Alzheimer, în special între 40-50 ani.

Susceptibilitatea genetică dată de polimorfismul apolipoproteinei E4 crește riscul și scade vârsta de debut. Totuși apolipoproteina E4 nu poate servi ca marker de diagnostic deoarece reprezintă doar un factor de risc, nefiind nici necesară și nici suficientă pentru apariția bolii.

Atrofia corticală, depozitele (plăcile) de amiloid & ghemurile neurofibrilare în care predomina proteinele tau anormale sunt elemente centrale ale diagnosticului patologic al Bolii Alzheimer și pot fi confirmate post mortem prin examenul histopatologic.

2. Demența vasculară.

Este cauzată de deteriorarea vaselor care alimentează creierul cu sânge. Etiologia vasculară poate varia de la un accident vascular la nivelul unui vas important până la boala microvasculară; din acest motiv tabloul clinic este extrem de variat și depinde de tipul leziunilor vasculare, mărimea și localizarea lor. Cele mai frecvente simptome ale demenței vasculare includ dificultăți în rezolvarea problemelor, încetinirea gândirii, probleme de concentrare și organizare. Acestea tind să fie mai vizibile decât pierderea memoriei.

3. Demenţa cu corpi Lewy

Corpii Lewy apar ca urmare a unor defecte de pliere și agregare a unei proteine denumită alfasinucleină. Acești corpi sunt prezenți și în creierul altor persoane cu demență (ca de exemplu cea din Boala Parkinson). Semnele și simptomele frecvente includ halucinațiile vizuale și probleme de atenție. Alte semne pot fi mișcările necoordonate sau lente, tremorul și rigiditatea (parkinsonism).

4. Demenţa frontal-temporală

Aceasta este un grup de boli caracterizate prin distrugerea (degenerarea) celulelor nervoase și a conexiunilor lor în lobii frontali și temporali ai creierului, zone asociate în general cu comportamentul și limbajul. Simptomele comune sunt afectarea comportamentului (comportament dezinhibat, apatie, pierderea compasiunii, comportament compulsiv, hiperoralitate) și limbajului (declin progresiv al limbajului spontan și vocabularului care afectează formarea cuvintelor, găsirea cuvintelor, denumirea obiectelor, gramatica sau înțelegerea cuvintelor).

5. Demenţa mixtă

Studiile de autopsie realizate pe creierul persoanelor de peste 80 de ani care aveau demență indică faptul că mulți dintre aceştia ar fi avut o combinație de mai multe cauze, cum ar fi boala Alzheimer, demența vasculară și demența cu corpi Lewy.

Demențele reversibile au urmatoarele cauze:

1. Infecțioase

  • Tuberculoza
  • Demența HIV
  • Sarcoidoza
  • Infecțiile cu fungi sau protozoare
  • Neurosifilisul

2. Endocrine

  • afecțiuni ale glandei tiroide (hipotiroidismul), ale glandei corticosuprarenale sau paratiroide

3. Deficienţe nutriţionale

  • Deshidratarea, insuficienţa de tiamină (vitamina B-1), care este comună la persoanele cu alcoolism cronic, deficitul de cupru şi deficitul de vitamine B-6, B-12, E în dieta pot provoca simptome asemănătoare demenței.

4. Efecte secundare ale medicamentelor

  • Efectele adverse ale unor medicamente sau interacțiunea mai multor medicamente pot provoca simptome asemănătoare demenței.

5. Hematoame subdurale

  • Hemoragiile dintre suprafaţă creierului şi învelişul protector, comune la vârstnici după o cădere puternică, pot provoca simptome similare cu cele ale demenței.

6. Toxice

  • Expunerea la metale grele (plumb, arsenic, mercur) și alte toxine, cum ar fi pesticidele, precum și consumul de droguri recreaționale sau alcool, pot duce la simptome de demență.

7. Tumorile

  • Rareori, demența poate fi rezultatul unei tumori craniene.

8. Hipoxia

  • Această condiție apare atunci când țesuturile organelor nu primesc suficient oxigen. Hipoxia poate să apară din cauza apneei severe din timpul somnului, astmului, atacurilor de cord, intoxicației cu monoxid de carbon, etc.

9. Afectari ale unor organe

  • encefalopatia hepatică
  • uremica
  • insuficiența pulmonară

Factorii de risc care nu pot fi influenţaţi pentru a evita demenţa sunt:

1. Vârsta. Riscul crește odată cu vârsta, în special după 65 de ani. Cu toate acestea, demența nu este o parte normală a îmbătrânirii, iar demența poate să apară la persoanele mai tinere.

2. Istoricul familial. Un istoric familial de demență sporeşte riscul de a dezvolta această afecțiune. Există teste pentru a stabili prezenta unor mutații genetice.

3. Sindromul Down. Până la 40 de ani, mulți oameni cu sindrom Down dezvoltă boala Alzheimer cu debut precoce.

Factorii de risc ce pot fi influenţaţi pentru a evita demenţa includ:

1. Dieta și exercițiile fizice. Cercetările arată că lipsa exercițiului crește riscul de demență. Și în timp ce nu se știe că o dietă specifică reduce riscul de demență, cercetarea indică o incidență mai mare a demenței la persoanele care consumă o dietă nesănătoasă în comparație cu cei care urmează o dietă mediteraneană bogată în peste, vegetale, cereale integrale, nuci și semințe.

2. Consumul excesiv de alcool. Dacă beți cantități mari de alcool, este posibil să aveți un risc mai mare de demență. Desi unele studii au arătat că alcoolul in cantități moderate ar putea avea un efect protectiv, totusi rezultatele sunt incerte.

3. Factorii de risc cardiovascular. Această categorie include hipertensiunea arterială (hipertensiune arterială), colesterolul ridicat, acumularea de grăsimi în pereții arterelor (ateroscleroza) și obezitatea.

4. Depresia. Tratarea corecta si monitorizarea deficitelor cognitive din timpul unui episod depresiv

5. Diabetul. Diabetul zaharat poate crește riscul de demență, mai ales dacă este slab controlat.

6. Fumatul. Tutunul poate crește riscul apariției demenței și bolilor vasculare.

7. Apneea obstructivă. Persoanele care sforăie sau au episoade în care respirația se opreşte în timpul somnului pot avea pierderi de memorie reversibile.

8. Hipovitaminoze și deficiențe nutriționale. Trebuie menţionate deficitul de vitamina D, vitamina B-6, vitamina B-12 și acid folic.

Nu există o modalitate 100% sigură de a preveni demența, dar sunt lucruri pe care le putem face care ar putea ajuta:

1. Să avem o minte activă. Promovarea activităților ce presupun un effort cognitive (cum ar fi citirea, rezolvarea puzzle-urilor și jocurile de cuvinte) ar putea întârzia apariția demenței și diminuarea efectelor ei.

2. Să fim activi din punct de vedere fizic și social. Activitatea fizică și interacțiunea socială pot întârzia apariția demenței și pot reduce simptomele acesteia.

3. Să renunțăm la fumat.

4. Să obținem suficiente vitamin şi nutrienţi printr-o alimentaţie echilibrată.

5. Să gestionăm factorii de risc cardiovascular. Tratați tensiunea arterială crescută, colesterolul ridicat, diabetul și indicele de masă corporală mare (IMC). Tensiunea arterială crescută poate duce la un risc mai mare de apariție a unor tipuri de demență. Sunt necesare mai multe cercetări pentru a determina dacă tratarea tensiunii arteriale poate reduce riscul de demență.

6. Să dormim suficient, la ore adecvate.

Consultați un medic psihiatru dacă dumneavoastră sau o rudă aveți probleme de memorie sau alte simptome de demență. Unele afecțiuni medicale care pot fi tratate pot cauza simptome de demență, deci este important să va adresaţi medicului pentru a stabili planul terapeutic.

Chiar și pentru formele considerate actual ireversibile, exista tratamente care pot incetini evoluția bolii.

Dr. Lăpădat Mihaela,
Medic Psihiatru

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Bulevardul Mircea Eliade, nr. 18, Sector 1, Bucuresti

Telefon

Telefon

+4 0753 818 181

Email

Email

contact@clinicamedicum.ro

Programare online

Programare online

Click aici!

X