Gastrita este una dintre cauzele cele mai frecvente de prezentare la cabinetul medicului gastroenterolog. Ea presupune o inflamație a mucoasei gastrice documentată endoscopic și/sau histopatologic.
Inflamația poate fi acută și cronică. Dacă nu este tratată corespunzător, gastrita acută poate evolua în timp într-o gastrită cronică cu numeroase complicații.
Care sunt cauzele gastritei?
Principala cauză a gastritelor este dezechilibrul balanței între factorii de agresiune și cei de apărare la nivelul mucoasei gastrice. Dintre factorii de agresiune, cel mai important în ultimii 35 de ani este infecția cu Helicobacter Pylori.
S-a dovedit că 80% din gastrite sunt produse de această infecție. Această bacterie a fost descoperită în 1982 de către 2 cercetători australieni (Barry J. Marshall și Robin Warren), fapt ce ulterior le-a adus premiul Nobel pentru medicină.
Helicobacter Pylori a revoluționat conceptul de gastrită și ulcer, implementând o nouă metodă de tratament cu antibiotice (în combinație cu antisecretorii).
Alți factorii de risc frecvenți pentru gastrită sunt reprezentați de:
- hipersecreția de acid clorhidric ce determina o hiperaciditate gastrică
- medicamentele antiinflamatoare nonsteroide
- refluxul biliar duodenogastric
- abuzul de alcool și fumatul.
Care sunt simptomele gastritei?
Simptomatologia, atunci când există, este nespecifică și poate fi întâlnită în mai multe afecțiuni abdominale sau în dispepsia funcțională.
Simptomul cel mai frecvent este durerea abdominală, de obicei în zona de proiecție a stomacului, dar și difuza în abdomen sau cu localizare sub rebordul costal. De obicei, durerea apare după mese sau este agravată de mese.
Alte simptome pot fi: arsură retrosternală (pirozisul), durere sau jenă retrosternală, eructații, balonare, greață sau chiar vărsături.
Există frecvent și cazuri de gastrită asimptomatică, care se depistează întâmplător la un examen endoscopic făcut pentru alte suspiciuni diagnostice.
De ce e important să fie tratată la timp gastrita?
O gastrită acută netratată adecvat se poate reactiva de mai multe ori și, în timp, poate duce la o gastrită cronică.
Dacă aceasta ajunge în stadiul de gastrită cronică atrofică, poate reprezenta o stare precanceroasă. Din acest stadiu, evoluția ei poate fi uneori spre metaplazie, displazie ușoară, displazie severă (cancer in situ) și în final neoplazie (cancer).
De aici rezultă importantă prezentării la medicul gastroenterolog a pacienților cu simptome de gastrită sau care știu că au o infecție cu Helocobacter Pylori (HP).
Acesta va sta de vorba cu pacientul, îl va examina și îi va recomandă un examen endoscopic (uneori, cu prelevare de biopsii) și recoltare de material pentru test rapid de detectare HP. În final pacientul va primi tratamentul corect și recomandările adecvate.
Dr. Doina Țăranu,
Medic primar gastroenterolog, Doctor în științe medicale
