Faringita este o inflamație a faringelui sau amigdalelor cauzată de o gama foarte variată de microorganisme (virale sau bacteriene). Cele mai frecvente sunt faringitele de cauza virală. Acestea reprezintă manifestarea la nivelul gâtului a răcelilor comune sau a gripei.
Printre agenții cauzatori ai faringitei, putem aminti:
- adenovirus
- rhinovirus
- reovirus (răcelile comune),
- virusul respirator sincitial,
- influenza și parainfluenza virus (gripă)
- Epstein-Barr virus (mononucleoză infecțioasă)
- Coxsackie virus (herpangina)
Care sunt simptomele faringitei acute?
Cele mai comune simptome sunt durerea de gât, dificultățile la înghițire, febra și durerile de cap. În funcție de tipul virusului cauzator, mai pot fi prezente și alte simptome!
La copiii cu faringită acută cauzată de răcelile comune și de gripă, pot apărea senzația de gât uscat sau de corp străin în esofag, secrețiile nazale abundente, strănutul, tusea, durerile musculare, febra moderată, frisoanele, starea de oboseală și înroșirea ochilor. Mucoasa faringiană este roșie, uscată, câteodată edematoasă.
De asemenea, poate fi prezent un exudat la nivelul amigdalelor.
Gripa are manifestări mai severe decât răceala comună – febră mai mare și risc mai mare de a dezvolta complicații (precum otita, sinuzita și pneumonia). Cele mai multe simptome sunt autolimitante și se remit în cel mult 4 zile.
La persoanele cu faringită cauzată de mononucleoza infecțioasă, ganglionii gâtului sunt măriți.
Apar febra, durerile musculare, o stare generală alterată, pierderea apetitului și iritațiile cutanate. Perioada de incubație a mononucleozei este de până la 4 săptămâni.
La pacienții cu faringită din herpangina, febra este mare la debut (39-40°C), urmată de apariția unor vezicule ulcerative la nivelul faringelui, limbii și palatului, de dureri puternice la înghițire și de o inflamație a ganglionilor.
Perioada de incubație este de 3-7 zile. Vindecarea are loc în de regulă în maxim 10 zile.
Cum se tratează faringita acută?
Tratamentul acestei afecțiuni este unul simptomatic, bazat pe pe repaus, hidratare, antitermice și analgezice locale/sistemice. De cele mai multe ori, nu este necesar un tratament antibiotic.
În situațiile speciale, medicul ORL-ist poate să decidă dacă este necesară administrarea de antibiotice pentru a preveni infecțiile bacteriene sau complicațiile.
Toaletarea eficientă a foselor nazale poate preveni unele complicații precum otita și sinuzita.
Pentru a preveni răspândirea infecției virale, bolnavului îi este recomandată carantinarea la domiciliu. Copilul nu trebuie dus sub nicio formă cu febra la grădiniță sau școală.
De asemenea, vacanțele sau deplasările programate în episoadele de boala acută trebuie evitate pe cât posibil.
Infecțiile virale sunt cele mai frecvente primăvară și toamna, dar nu este exclusă posibilitatea ca acestea să apară sub forma unor focare epidemice în oricare perioada a anului.
Aceste infecții afectează cu precădere copiii mici, întrucât sistemul lor imunitar este încă imatur, subdezvoltat.
Dr. Vlad Postelnicu,
Medic specialist ORL
Pentru mai multe informații, urmăriți-ne și pe pagina noastră de Facebook!