Cancerele de piele pot deriva din oricare din structurile invelisului cutanat: keratinocite (celulele care compun epiderma, stratul de la suprafata pielii); melanocite (celulele pigmentare); fibrele conjunctive, vasele, muschii nervii din derm.
Cele mai frecvente cancere de piele sunt carcinoamele (epitelioamele) derivate din epiderm si melanoamele derivate din celulele pigmentare.
Carcinomul bazocelular rezulta din inmultirea maligna a keratinocitelor din stratul bazal.
Apare la suprafata pielii, de regula pe zone fotoexpuse (fata – in special treimea superioara), decolteu torace, maini.
Este cel mai frecvent cancer de piele, se estimeaza ca incidenta se dubleaza la fiecare 25 de ani, ajungand ca una din 3-4 persoane de rasa alba sa poata dezvolta o astfel de tumora in decursul vietii. Reprezinta 80% din totalul cancerelor de piele si doar 2% din totalul deceselor prin cancer datorita procentului extrem de mic de metastaze.
Invazivitatea sa este predominant locala. Riscul de aparitie creste cu varsta si cu ocupatia (expunere la soare ocupationala), desi se observa o crestere a incidentei in randul tinerilor si a numarului de cancere pe zone neexpuse.
Clinic apare in diverse forme: cel mai frecvent ca un nodul perlat translucid, cu vinisoare pe suprafata, cu crestere lenta (ani), care la un moment dat poate eroda. Alteori apare ca o cicatrice ca de arsura cu marginile discret proeminente, perlate.
La prezentarea la medicul dermatolog, acesta va va examina clinic si dermatoscopic. Uneori diagnosticul este evident alteori nu. Decizia terapeutica se ia in functie de mai multi factori: zona de aparitie (pleoapele si alte zone delicate ale fetei sunt cel mai dificil de reconstruit dupa excizie); varsta, numarul leziunilor, dimesiuni.
In functie de zona, medicul va poate recomanda sa se practice intai o biopsie a leziunii sau direct excizia. Excizia chirurgicala trebuie sa asigure indepartarea completa a tumorii, confirmata anatomo-patologic. Aceasta se poate realiza prin tehnica de chirurgie Mohs (99% procent de vindecare dintr-o singura procedura) sau prin excizie clasica cu margine de siguranta. Celelalte tehnici (chiuretarea, electrocauterizarea, terapia fotodinamica, radioterapia, terapiile laser) au teoretic rate mai mari de recidiva.
Carcinomul spinocelular deriva din stratul inermediar spinos al epidermului. Reprezinta 16% dintre cancerele de piele dar este mult mai invaziv; el poate metastaza limfatic si sanguin. Apare pe zone fotoexpuse, adesea pe buze, mult mai frecvent la fumatori si la cei expusi profesional la hidrocarburi. Apare cel mai frecvent ca un nodul dur ulcerat sau cu centrul cornos. Optiunile chirurgicale sunt aceleasi ca si la epiteliomul bazocelular. Se adauga radioterapia si chimioterapia in stadiile avansate.
Melanomul este un cancer derivat din celulele pigmentare (melanocite).
Poate aparea pe piele dar si la nivelul ochiului sau tractului gastro-intestinal. Clinic la debut seamana cu o alunita banala, dar trebuie sa ne atraga atentia asimetria, culorile multiple, marginile neregulate, cresterea in dimensiuni. Acesta este cea mai frecventa forma clinica (extensiv in suprafata). Mai poate aparea ca o pata bruna cu colorit neuniform, de dimensiuni mari pe fata varstnicilor (lentigo maligna melanoma). Acesta are o evolutie mai putin agresiva. Faza invaziva de obicei se asociaza cu cresterea in grosime si paraitia unui nodul.
Melanomul poate aparea pe o alunita preexistenta sau in piele sanatoasa.
Prognostic: melanomul este un cancer agresiv, potential mortal. Supravietuirea la 5 ani este 97% pentru cele depistate in stadiul incipient (stadiul 0, cand celulele maligne sunt doar in epiderm) si doar de 10% pentru cele in stadiul IV. De aceea depistarea cat mai precoce este deosebit de importanta.
Excizia chirurgicala cu margine corespunzatoare (1-3 cm) este indicata in orice stadiu, pentru a reduce masa tumorala. Prognosticul se stabileste in functie de grosimea tumorii exprimata in mm (indicele Breslow).
Cateva reguli de urmat:
- Examinati-va pielea si incercati sa depistati alunitele noi cel putin de doua ori pe an;
- Daca aveti mai multe alunite faceti-va fotografii ale zonelor cel putin o data pe an pentru a putea fi siguri de evolutia lor;
- Fotoprotejati-va (evitati expunerea la soare, aplicati creme de protectie, purtati haine cu maneci lungi, palarie, ochelari, etc.);
- Faceti control dermatologic cel putin o data pe an.
- Medicul dermatolog va va examina toate alunitele clinic si dermatoscopic, va lua in evidenta leziunile riscante si va intocmi o harta dermatoscopica. Aceasta presupune fotografierea zonelor corpului, identificarea (numerotarea) alunitelor care au risc si necesita urmarire, fotografierea lor dermatoscopica in evolutie.
