Rolul alimentatiei in prevenirea dezvoltarii alergiilor - Clinica Medicum

Rolul alimentatiei in prevenirea dezvoltarii alergiilor

Intrucat incidenta bolilor  alergice a crescut enorm in ultimii ani este important sa se caute modalitati noi de tratament, dar si de prevenire a dezvoltarii sensibilizarii alergenice, cat mai devreme in cursul vietii.

Alergiile alimentare nu sunt, din pacate, fenomene izolate ci pot constitui inceputul unei adevarate „cariere atopice” care sa se desavarseasca prin aparitia dermatitei atopice, rinitei sau astmului alergic, cu un impact deosebit asupra calitatii vietii copiilor.

Riscul unui copil de a dezvolta alergii este intre 40-70% cand ambii parinti sunt alergici, aproximativ intre 20-30% cand un singur parinte sau o ruda apropiata sunt alergici si doar de 12% cand nu se cunosc alergii in familie.

Exista doua strategii majore in prevenirea alergiilor la copiii cu risc crescut de a le dezvolta. Prima dintre ele presupune evitarea contactului cu potentialele alergene inca din timpul sarcinii, iar a doua vizeaza inducerea unei tolerante mai bune din primele luni de viata cu ajutorul prebioticelor, probioticelor, acizilor grasi cu lanturi lungi, suplimentarii vitaminice corecte si utilizarii formulelor de lapte hipoalergenice.

Sistemul imunitar al fatului incepe sa se dezvolte foarte devreme in timpul unei sarcini aflandu-se sub stricta influenta a organismului mamei. Nasterea urmata de alaptare si diversificarea alimentatiei sugarului detin insa un rol critic in dezvoltarea unui sistem imunitar pe deplin functional.

Prima linie de aparare

Prima linie de aparare a organismului este reprezentata de barierele fizice ca pielea, mucoasele din cavitatea bucala, din nas si restul tractului respirator, din  tractul genitourinar precum si microflora intestinala.

A doua linie de aparare

Este asigurata de anumite celule ca eozinofile, neutrofile, macrofage, celule natural killer care vor elimina asa-numitii invadatori fie inglobandu-i, fie distrugandu-i cu ajutorul unor enzime.

Ambele linii fac parte din imunitatea inascuta care intra in actiune inca din primele zile de viata, reactioneaza cu orice agent patogen chiar daca organismul este expus pentru prima oara la acesta, dar nu poate dezvolta memorie imunologica.

A treia linie de aparare

Reprezinta sistemul imunitar adaptiv, care este imatur la nastere si are nevoie de cca 2-6 ani ca sa se dezvolte pe deplin. Aceasta are niste componente mai sofisticate care au capacitatea de a invtaa, de a-si aminti si de a se adapta. Este capabila sa distinga diferentele intre anumite proteine alimentare, dar si virusuri, paraziti sau bacterii, fata de fiecare in parte reactionand diferit si formandu-si o memorie a raspunsului imun.

Celulele implicate in imunitatea adaptiva sunt limfocitele T care se formeaza in timus si vor directiona si guverna raspunsul imun si limfocitele B care se formeaza in maduva osoasa si au rol in producerea imunoglobulinelor ce vor distruge agentii patogeni.

Anticorpii de tip IgA au  functia de a preveni infectiile de la nivelul intestinului si tractului respirator si se gasesc in secretiile mucoaselor respective. Anticorpii de tip IgM joaca un rol important in primele zile ale infectiilor, in timp ce anticorpii de tip IgG joaca un rol important in dezvoltarea tolerantei fata de proteinele alimentare, apar ca raspuns imunitar tardiv si sunt transmisi de la mama la fat prin intermediul placentei. Anticorpii interesati in producerea reactiilor alergice sunt cei de tip IgE care mai au rol si in apararea antiparazitara.

Dezvoltarea sistemului imunitar fetal incepe foarte devreme in timpul unei sarcini. Celulele stem, care sunt precursoarele celorlalte celule ale sistemului imunitar sunt prezente din ziua 21 de sarcina, iar timusul produce primele limfocite spre sfarsitul saptamanii a 9-a. Fatul incepe sa produca IgE din saptamana 20 de sarcina, iar prin cordonul ombilical incep sa treaca alergene de tipul betalactoglobulinei din laptele de vaca, ovalbuminei din ou sau a alergenilor majori din polenul de mesteacan, inainte de saptamana 26 de sarcina.

Doi factori vor influenata dezvoltarea sistemului imunitar al fatului: primul este reprezentat de sistemul imunitar al mamei prin intermediul IgG care se transmit transplacentar si IgE care sunt inghitite din lichidul amniotic, iar al doilea factor este alimentatia mamei.

Dieta mamelor in timpul sarcinii poate influenta predispozitia fatului spre alergii. Astfel este bine ca acestea sa consume acizi grasi nesaturati si omega 3 si nu acizi grasi saturati sau omega 6 care pot creste riscul bolilor atopice. Este bine sa consume multe fructe si legume care au un efect antioxidant, iar vitaminele E,D si zincul pot preveni dezvoltarea wheezingului la copilul mic.

Alte posibile recomandari sunt legate de evitarea consumului de alimente puternic alergenice ca arahidele, nucile, oua, susan, peste precum si a alimentelor cu coloranti si aditivi alimentari si a alcoolului. Adaugarea in alimentatia mamelor de prebiotice care reprezinta sursa de hrana pentru asa numitele ”bacterii bune” de la nivelul intestinului  si de probiotice care sunt bacterii vii ce imbunatatesc balanta microbiana la nivel intestinal, poate preveni dezvoltarea alergiilor si mai ales a dermatitei atopice la copil.

Doua momente critice vor urma in evolutia sistemului imunitar al sugarilor:
  • perioada imediat dupa nastere
  • diversificarea alimentatiei.

Intestinul nou-nascutului este imatur si secreta insuficiente enzime sau poate produce IgA in cantitate redusa.

O nutritie corecta poate creste colonizarea si maturarea tractului gastrointestinal care are un rol foarte important in  asigurarea unei imunitati normale viitoare. Alimentatia la san joaca rolul cel mai important, laptele de mama continand pe langa componentele nutritionale si factori imunomodulatori cum este IgA care astfel poate trece de la mama la sugar sau cazeina si lactoferina care asigura protectia impotriva bacteriilor, virusurilor si fungilor avand si efecte antiinflamatoare.

Alimentatia mamei in timpul alaptarii, bogata in acizi grasi saturati si saraca in vitamina C, poate determina cresterea sensibilizarii alergenice si dezvoltarea dermatitei atopice si a astmului alergic.

Unele mame nu sunt de acord cu alimentatia naturala sau nu pot alapta. Pentru prevenirea dezvoltarii alergiilor se recomanda in aceste cazuri  utilizarea unor formule de lapte praf hipoalergenice cu adaos de prebiotice si probiotice. De asemenea  diversificarea alimentara se va face cu pasi mici si introducerea alimentelor solide se va face mai tarziu ca de exemplu:

  • la 6 luni – orez
  • la 7 luni – morcov, cartofi
  • la 8-10 luni – fructe si legume verzi
  • la 10-11 luni – celelalte cereal
  • la 12 luni – carne
  • dupa varsta de 1an – lapte de vaca
  • dupa 2 ani – oua
  • dupa 3-4 ani – alune, arahide, peste, crustacee.

Desigur diversificarea va fi individualizata respectandu-se principiile de baza, dar adaptandu-se  profilului imunologic al fiecarui copil.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Bulevardul Mircea Eliade, nr. 18, Sector 1, Bucuresti

Telefon

Telefon

0219178

Email

Email

contact@clinicamedicum.ro

Programare online

Programare online

Click aici!

X