Un studiu publicat în 1980 de profesorul Ancel Keys a prezentat ratele de mortalitate cauzată de bolile cardio-vasculare din mai multe țări. Cele mai scăzute se înregistrau în Grecia (în special în Creta) și Italia.
Studiul a arătat că oamenii din aceste regiuni consumau puține grăsimi saturate și foarte multe vegetale.
De asemenea, regimul alimentar era bogat în fructe, verdețuri sau nuci și sărac în carne roșie. Cum acest regim alimentar corela o sănătate bună cu o viață lungă, s-a ajuns la elaborarea așa-numitei diete mediteraneene, foarte apreciată în zilele noastre pentru beneficiile aduse sănătății și frumuseții.
Termenul de dietă nu este folosit în sensul dat de nutriționiști (ca în „țin o dietă“), deși este o modalitate excelentă de a pierde kilogramele în plus și de a avea o sănătate optimă. Este mai degrabă un mod de viață care include consumul anumitor mâncăruri, efectuarea anumitor activități, tradiția de a lua masa în mod regulat împreună cu familia și consumul unei cantități moderate de vin la masă. Cercetările recente arată că este unul dintre cele mai sănătoase regimuri de viață din lume.
Mai mult, e alcătuit dintr-o mulțime de preparate aromate și delicioase. Varietatea de feluri de mâncare este foarte mare, dar se pot observa câteva tipare specifice acestui stil alimentar. În primul rând, se consumă foarte multe legume și fructe, cartofi, cereale, pâine, nuci și semințe.
De altfel, aceste alimente formează baza mare și solidă a așa-numitei piramide a dietei mediteraneene. Se pune accentul pe hrană puțin procesată și se consumă multe alimente proaspete și crude. Uleiul de măsline este principala sursă de grăsime, el înlocuind untul sau margarina. În total, la o masă, procentul de grăsimi se situează între 25 și 35% și se consumă zilnic cantități moderate sau mici de brânză și iaurt, de preferință degresate.
Pe a doua treaptă a piramidei se află peștele și fructele de mare, iar pe a treia carnea de pui și ouăle. Media de ouă consumate este de 7 pe săptămână, inclusiv cele folosite la gătit. Pe ultima treaptă se situează carnea roșie și dulciurile. De altfel, desertul tipic constă în fructe proaspete.
O altă caracteristică esențială a dietei mediteraneene este obiceiul de a mânca împreună cu familia, cât mai des posibil. Este o ocazie de a sta împreună cu cei dragi, de a face conversație și de a te relaxa. A mânca pe îndelete, fără grabă, savurând fiecare preparat pare a fi o experiență relaxantă, care alungă stresul și care favorizează digestia, dar și buna dispoziție. Mai mult, din acest regim de viață face parte o activitate fizică moderată și regulată, care menține tonusul muscular și condiția fizică bună. Pe scurt, dieta nu presupune restricții alimentare, dar încurajează un consum limitat de grăsimi animale și favorizarea legumelor și fructelor proaspete. În rest, orice este permis, cu atât mai mult cu cât conține nuci, semințe și plante aromatice.
Beneficii – Dintre avantajele incontestabile ale dietei mediteraneene fac parte:
- longevitatea: se datorează în special scăderii riscului de boli cardiovasculare și cancer;
- scăderea riscului de diabet zaharat de tip II, de hipertensiune arterială și hipercolesterolemie;
- reducerea riscului de obezitate: acest regim de viață ajută la pierderea kilogramelor în plus;
- scăderea riscului de Parkinson și Alzheimer.
One Comment
dr doina taranu
Dieta mediteraneana este foarte indicata si in patologia digestiva (pacienti cu colopatii inclusiv sindrom colon ritabil, hepatopatii, colecistopatii, preventia cancerului digestiv etc) de aceea o voi recomanda pacientilor ca mod de viata sanatos. De fapt fara sa o numesc astfel , ca medic gastroenterolog, o recomand de foarte multi ani pacientilor si o practic ( partial) personal